Bugetul Uniunii Europene a fost mereu un subiect de dezbatere intensă, dar tensiunile geopolitice actuale și tranzițiile economice globale au intensificat lupta pentru priorități.
În fața unor provocări precum schimbările climatice, criza energetică, securitatea alimentară și conflictul din vecinătatea estică, statele membre se confruntă cu o alegere dificilă: să aloce mai multe resurse agriculturii sau să investească în apărare și tehnologii militare?!
Agricultura a reprezentat dintotdeauna unul dintre pilonii principali ai bugetului UE, Politica Agricolă Comună consumând aproximativ o treime din bugetul total. Justificarea este clară: agricultura garantează securitatea alimentară pentru cele peste 447 de milioane de cetățeni ai Uniunii, asigurând totodată locuri de muncă pentru milioane de europeni.
În fața schimbărilor climatice și a perturbărilor lanțurilor de aprovizionare globale, agricultura devine din ce în ce mai importantă. Creșterea frecvenței secetelor, inundațiilor și altor fenomene extreme amenință producția agricolă. De asemenea, războiul din Ucraina a evidențiat cât de vulnerabile pot deveni piețele europene când sursele externe de aprovizionare sunt blocate.
Investițiile în agricultură nu înseamnă doar sprijinirea fermierilor, ci și modernizarea sectorului. Subvențiile trebuie direcționate spre practici durabile, utilizarea tehnologiilor inteligente și reducerea dependenței de importurile externe, fie ele de cereale, îngrășăminte sau alte resurse critice.
Europa trebuie să rămână competitivă și rezilientă în fața unui viitor incert, unde hrana va fi un bun strategic!
Pe de altă parte, războiul din Ucraina și tensiunile geopolitice tot mai mari au accentuat necesitatea unei capacități de apărare sporite pentru UE. Deși NATO este principalul garant al securității Europei, UE are nevoie de o autonomie strategică pentru a gestiona crizele din proximitatea sa fără dependența totală de Statele Unite.
Alocarea bugetară a UE este o decizie politică delicată. În timp ce unele state membre, precum Franța sau Polonia, susțin creșterea investițiilor în apărare, altele, precum Spania sau Grecia, cer menținerea agriculturii ca prioritate. Acest conflict reflectă și diferențele de interese economice și geopolitice dintre statele membre.
Cu toate acestea, dilema nu ar trebui să fie „agricultură sau armament”. Viitorul bugetului UE trebuie să găsească un echilibru care să răspundă atât nevoilor de securitate alimentară, cât și celor de securitate militară. Decizia cu privire la viitorul bugetului UE nu va fi una simplă, dar va reflecta prioritățile comune ale statelor membre. Într-o lume tot mai imprevizibilă, Uniunea Europeană trebuie să se adapteze, investind în agricultură pentru a-și proteja cetățenii de insecuritatea alimentară, dar și în apărare pentru a răspunde provocărilor geopolitice.
NICOLETA DRAGOMIR
Redactor-şef Ferma Clasic
Ferma Media Grup
nicoleta@revista-ferma.ro
