Diguri neterminate, baraje uitate și fonduri europene pierdute: România plătește prețul unei gestiuni catastrofale la Apele Române, unde peste 450 de milioane de euro destinați protecției împotriva inundațiilor s-au pierdut între birocrație și incompetență.

450 de milioane de euro pierdute – un eșec de sistem

Un raport recent al Corpul de Control al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) scoate la iveală o realitate alarmantă: Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a pierdut peste 450 de milioane de euro din fonduri europene destinate proiectelor de apărare împotriva inundațiilor.

Dintr-o alocare inițială de 557,8 milioane de euro prin PNRR, doar o mică parte a rămas utilizabilă. Conform raportului, peste 80% din fonduri au fost pierdute în urma renegocierilor cu Comisia Europeană, din cauza întârzierilor și a incapacității administrative de a implementa proiectele.

Baraje și diguri doar pe hârtie

Cea mai gravă situație se înregistrează în cadrul proiectului privind modernizarea infrastructurii critice de apărare împotriva inundațiilor – baraje, poldere, diguri și lucrări conexe. Deși valoarea inițială a proiectului era de 340 de milioane de euro, aceasta a fost diminuată cu 90%, scrie Agerpres.

Din 13 baraje, 13 poldere și peste 400 km de diguri prevăzute, au mai rămas finanțate doar un baraj și un polder, ambele în județul Bihor, cu o valoare totală de aproximativ 33 milioane de euro.

Astfel, proiecte de importanță națională pentru protecția localităților și terenurilor împotriva inundațiilor au fost practic anulate, într-un moment în care România se confruntă tot mai des cu fenomene meteo extreme.

Achiziții întârziate, documentații refăcute și lipsă de coordonare

Raportul detaliază un lanț întreg de disfuncționalități în managementul ANAR:

• întârzieri majore în procedurile de achiziție publică;
• documentații tehnice refăcute repetat, fără rezultate concrete;
• lipsă de coordonare între structurile instituției;
• slabă asumare managerială la nivel de conducere centrală și teritorială.

În plus, fostul director general și mai mulți directori ai administrațiilor bazinale și-au semnat singuri deciziile de numire în echipele de proiect, obținând sporuri salariale între 10% și 50%.
În total, peste 500 de angajați au beneficiat de sporuri pentru gestionarea fondurilor europene, deși majoritatea proiectelor au fost pierdute.

„Rezultatele sunt fără echivoc: sute de milioane de euro pierdute, investiții ratate și sute de angajați recompensați fără rezultate”, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu, subliniind că reforma instituției va urmări „eficiență și profesionalism”.

Reforma promisă: desființări, redistribuiri și controale semestriale

În urma concluziilor raportului, Ministerul Mediului a anunțat o reorganizare completă a structurilor care gestionează proiectele PNRR din cadrul ANAR.

Departamentul central dedicat PNRR urmează să fie desființat, iar personalul va fi redistribuit în teritoriu, acolo unde este nevoie reală de expertiză tehnică.

De asemenea, ministerul a cerut recuperarea sumelor încasate nejustificat de angajații care nu au avut activități reale de implementare.

Pentru a evita repetarea acestor eșecuri, va fi introdus un mecanism de monitorizare strictă, cu raportare semestrială privind stadiul investițiilor, termenele și cheltuielile.

Consecințe în teren: inundații și pierderi agricole

Deși raportul ANAR vizează gestionarea fondurilor, efectele acestei ineficiențe se văd deja în teren. În primăvara și vara anului 2025, România a fost afectată de inundații repetate, care au distrus gospodării și terenuri agricole.

Conform datelor oficiale, în 2025 peste 4.600 de hectare de teren agricol au fost afectate la nivel național, dintre care peste 3.800 ha din cauza inundațiilor.

În județe precum Covasna, Dolj și Călărași, fermierii au raportat pierderea a mii de hectare de culturi, iar despăgubirile de stat au depășit 20 milioane euro.

Dacă investițiile în infrastructura de apărare ar fi fost implementate, impactul acestor fenomene ar fi fost considerabil redus. În lipsa lor, comunitățile locale rămân expuse an de an acelorași riscuri.

Dincolo de reformă: nevoia unei reconstrucții reale

Reorganizarea ANAR este doar primul pas. Problema reală este capacitatea administrativă scăzută și cultura instituțională bazată pe formă, nu pe rezultate.

Fondurile europene nu lipsesc – lipsesc competența, responsabilitatea și continuitatea în implementarea lor.

Ministra Diana Buzoianu a promis o „reconstrucție reală” a instituției, bazată pe profesionalism și transparență, dar și pe implicarea specialiștilor din teritoriu care au fost ignorați până acum.

Fără o reformă efectivă, România riscă să piardă și următoarele oportunități de finanțare, iar fiecare sezon ploios ar putea deveni o nouă criză.