Digitalizarea - o carte câştigătoare pentru Denis Cordoş - Revista Ferma
8 minute de citit

Digitalizarea – o carte câştigătoare pentru Denis Cordoş

Cover DENIS CORDOS Tanar fermier si inginer agronom jud. Arad1 Digitalizarea - o carte câştigătoare pentru Denis CordoşAr fi putut urma liniştit o carieră în IT, dar a ales să se facă fermier. Absolvent al Facultăţii de Agricultură de la Timişoara, unde astăzi este masterand în ultimul an, Denis Cordoş pare a fi profilul tipic al tânărului agronom hotărât să-şi aducă propria contribuţie la dezvoltarea şi inovarea în acest domeniu de activitate. A luat deja câteva decizii îndrăzneţe, printre care şi trecerea la tehnologia minim-till pe culturile de toamnă, iar acum se pregăteşte pentru aplicarea cu rată variabilă.

La 24 de ani, Denis a preluat iniţiativa de la tatăl său Lucian, care a pus bazele unei ferme de cultura mare în nordul judeţului Arad, la Şimand. Împreună lucrează 1.800 de hectare, dar se ocupă şi de comerţul cu cereale. Mama ţine contabilitatea, iar fratele său mai mic probabil îşi va asuma şi el un rol într-un viitor nu foarte îndepărtat. De mic copil a cochetat cu agricultura, dar abia în studenţie s-a apucat serios de treabă. Astăzi este implicat trup şi suflet, asumându-şi chiar un rol de coordonator al acestei afaceri de familie.

DENIS CORDOS Tanar fermier si inginer agronom jud. Arad in cultura sa de grau Digitalizarea - o carte câştigătoare pentru Denis Cordoş

8 tone de grâu la hectar media pe fermă

În toamnă, familia Cordoş a înfiinţat 500 hectare cu grâu, 400 cu rapiţă şi 200 cu orz, iar în primăvară a alocat 400 ha pentru porumb şi 250 ha pentru floarea-soarelui. Rapiţa pare a fi cea mai profitabilă cultură în ultimii ani. Chiar dacă la grâu a obţinut anul trecut o medie de 8 tone la hectar, preţurile au limitat într-o bună măsură profitabilitatea. În schimb, la rapiţă a recoltat 4.100 de kilograme la hectar media pe fermă, iar la orz a încheiat cu o medie de 7,5 t/ha. „Grâul a performat foarte bine. Folosim doar două soiuri – Ingenio de la Syngenta şi Anapurna de la Limagrain. Am avut parte şi de un regim pluviometric foarte bun anul trecut. Dar 8 tone nu este recordul nostru. În 2022 am obţinut chiar o medie de 8,5 tone la hectar. Secretul acestor producţii este că avem mare grijă de suprafeţe şi acţionăm întotdeauna preventiv”, m-a asigurat tânărul inginer agronom.

Grau in ferma lui DENIS CORDOS Tanar fermier si inginer agronom jud. Arad Digitalizarea - o carte câştigătoare pentru Denis Cordoş

Cum rezolvă problema secetei şi a arşiţei?

La porumb, spune că a înregistrat producţii modeste anul trecut, undeva între 7.500 şi 8.000 kg/ha. „Într-un an bun obţinem şi 12-13 tone. Am ieşit totuşi mai bine decât acum doi ani, când din cauza secetei am recoltat doar 3 tone la hectar. Seceta şi arşiţa din vară reprezintă o problemă majoră. De aceea încercăm să acordăm o mai mare pondere în asolament florii-soarelui, pentru că e mai rezistentă la aceste presiuni şi are o stabilitate mai bună la condiţiile climatice extreme. Anul trecut am recoltat în jur de 4 tone la hectar, ceea ce e satisfăcător pentru noi”, consideră arădeanul.

Cultura de rapita in floare Digitalizarea - o carte câştigătoare pentru Denis Cordoş

Regulatorii de creştere protejează culturile

O altă provocare ar fi fenomenele meteo extreme influenţate de schimbările climatice. „Nu avem nici posibilitatea de irigat şi suntem vulnerabili la vijelii. De aceea, la rapiţă, grâu şi orz aplicăm regulator de creştere pentru a mai opri din dezvoltare plantele, să le reducem talia. Preferăm să avem o tulpină mai groasă şi mai stabilă. Culturile arată foarte bine la momentul actual, deşi începe să se observe deficitul de apă. În special grâul pare stresat. N-am mai avut o ploaie cantitativă de prin februarie”, constată tânărul.

Tractor Fendt in ferma lui DENIS CORDOS Tanar fermier si inginer agronom jud. Arad Digitalizarea - o carte câştigătoare pentru Denis Cordoş

Investiţii în utilaje performante

Parcul de utilaje extrem de bine echipat este dovada investiţiilor pe care familia Cordoş le-a făcut în ultimii ani. Flota de tractoare este alcătuită în special din modele Fendt. Nu mai puţin de şapte astfel de tractoare sunt prezente în fermă, cu puteri de la 120 CP şi până la 500 CP. Mai are şi câteva John Deere. „Am încercat cam toate mărcile de tractoare, dar ne-am oprit la Fendt, după ce am achiziţionat modelul 1050 Vario, care ne-a surprins cu performanţele şi confortul său, pe lângă consumul de carburant, un aspect extrem de important în zilele noastre. Desigur, a contat şi service-ul, care este destul de aproape de noi. Avem o relaţie foarte bună cu echipa MEWI”, a subliniat Denis. În ceea ce priveşte partea de recoltat, familia Cordoş operează cu trei combine Claas şi un Case IH.

Tractor Fendt si semanatoarea Vaderstadt1 Digitalizarea - o carte câştigătoare pentru Denis Cordoş

Fără arătură la culturile de toamnă

În 2018 a trecut la tehnologia minim-till şi de atunci o aplică la toate culturile semănate în toamnă. „Lucrările grele le facem cu tractorul Fendt 1050 Vario. De la dezmiriştit, până la scarificat şi discuit. Lucrăm mult mai bine terenul în sistem minimum-tillage. Reuşim astfel să mai păstrăm ceva apă în sol. Încercăm şi noi să menţinem un strat de humus, să stimulăm astfel activitatea microorganismelor din sol. Am făcut mai multe teste comparative şi până la urmă minim-till s-a dovedit a fi mult mai benefic pentru specificul nostru. Toamna, pe fondul secetei, unde am avut arătură nici nu a mai răsărit rapiţa, chiar dacă primisem ulterior 5 litri de ploaie. Pe când pe suprafeţele cultivate în tehnologia minim-till plantele s-au dezvoltat normal”, a ţinut să menţioneze tânărul arădean.

Tractor Fendt si semanatoarea Vaderstadt2 Digitalizarea - o carte câştigătoare pentru Denis Cordoş

Cum funcţionează tehnologia minim-till?

Iată cum procedează acum după ce a renunţat la arătură: „imediat după recoltatul grâului, să zicem, dezmiriştim la 10-15 cm, după care o perioadă aşteptăm ca să se mai descompună paiele, apoi prin august, înainte de semănatul rapiţei, venim cu gruberul, care străpunge solul la o adâncime mai profundă, de 25-28 cm, după care mai intrăm cu discul chiar înainte de semănat. De regulă, terenul e foarte mărunţit atunci şi doar îl mai nivelăm un pic. Iar la înfiinţarea culturii de grâu, intrăm ori cu gruberul direct, ori facem două treceri cu discul, în funcţie de cum ne permite timpul”.

DENIS CORDOS Tanar fermier si inginer agronom jud. Arad utilizand aplicatia FieldView Digitalizarea - o carte câştigătoare pentru Denis Cordoş

Agricultura de precizie, un câștig pentru fermă

Un alt pas în direcţia securizării investiţiilor prin adoptarea soluţiilor ce ţin de agricultura de precizie ar fi aplicarea cu rată variabilă, pe care Denis doreşte să o implementeze cât mai curând. „De doi ani am accesat platforma FieldView de la Bayer şi în momentul de faţă urmărim istoricul suprafeţelor pentru a ne da seama cum am putea să ne optimizăm costurile pe hectar. Putem face acum şi comparaţie între hibrizi. Avem semănătorile în câmp şi chiar ne interesează productivitatea lor. FieldView ne ajută foarte mult să obţinem acele hărţi de producţie, să ştim ce trebuie să îmbunătăţim. Poate nouă ni se pare că toată parcela arată bine, dar în interiorul ei sunt şi zone mai puţin productive. Tocmai asta ne ajută tehnologia FieldView, să identificăm acele zone cu probleme. Ca de anul viitor să fertilizăm şi să semănăm cu rată variabilă, pentru că utilajele noastre sunt capabile să facă acest lucru. Iar asta ne va ajuta să reducem mult din costurile de producţie şi să devenim mai eficienţi”.

DENIS CORDOS Tanar fermier si inginer agronom jud. Arad3 Digitalizarea - o carte câştigătoare pentru Denis Cordoş

Am făcut un experiment pe o solă de 60 de hectare şi am observat că diferenţa dintre rată variabilă şi convenţional la aplicarea îngrăşămintelor a însemnat o economie de 10 tone de azot. La costurile actuale de 2.000 de lei tona, vă daţi seama ce câştig înseamnă asta! – DENIS CORDOŞ, Tânăr fermier și inginer agronom, jud. Arad

CU CÂT A VÂNDUT GRÂUL?

Volatilitatea preţurilor reprezintă o altă bătaie de cap. Recunoaşte că dacă ar fi vândut producţia la recoltat ar fi ieşit mai bine. A preferat, însă, să stocheze materia primă în speranţa unor câştiguri mai bune. Ceea ce până la urmă nu a fost cea mai bună alegere. Chiar şi aşa, a prins o fereastră de oportunitate când a dat grâul cu 1,4 lei kilogramul. Ulterior a vândut şi cu 1,2 lei.

PIEDICI LA COMASAREA TERENURILOR

Cu excepţia a 100 de hectare, care se află în judeţul Bihor, restul suprafeţelor sunt situate în proximitatea localităţii Şimand. Însă şi acestea sunt destul de răsfirate. „Avem sole şi de 50 de ari, dar şi parcele compacte de până la 130 ha. Asta evident ne încarcă pe undeva costurile şi ne încurcă din punct de vedere logistic. Dar oamenii nu vor să facă schimburi de teren chiar dacă le-am oferit suprafeţe mai mari. E vorba de mentalitate aici. Preferă să-şi lucreze fiecare bucăţica lui de pământ şi nu au o gândire economică. Pe de altă parte, preţul unui hectar de teren agricol a crescut foarte mult în ultimii ani. În funcţie de mărimea suprafeţei şi de locaţie se poate ajunge şi la 12.000 de euro hectarul”, susţine Denis.

In ferma la DENIS CORDOS Tanar fermier si inginer agronom jud. Arad3 Digitalizarea - o carte câştigătoare pentru Denis Cordoş

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →