„Avem probleme cu seceta pedologică accentuată, suntem în teren la constatarea pagubelor produse în culturile calamitate. Intră oamenii la recoltat şi trebuie să le vedem terenurile.
Din rapoarte operative avem undeva la peste 20 de mii de hectare cu culturi de toamnă (orz, grâu şi rapiţă) compromise”, ne-a declarat pentru revista noastră Ticu Constandache, directorul executiv al Direcţiei Agricole Judeţene Vrancea.
Interlocutorul a subliniat faptul că pierderile sunt mari, mai cu seamă în zona sudică a judeţului unde fenomenul de deşertificare este mai pregnant.
În Câmpia Siretului inferior, (în zona Măicăneşti, Năneşti, Vulturu), gradul de afectare a culturilor de toamnă sunt şi de 70 – 80 la sută, chiar mai mult, în funcţie de mai mulţi factori: cultura premergătoare, de tehnologiile aplicate, schemele de fertilizare şi de protecţie fitosanitară…

Culturile de primăvară – în mare suferinţă!

„Oricum, dacă nu plouă, probleme vor fi şi la culturile de primăvară, porumbul şi floarea soarelui, deja, sunt în mare suferinţă. Deficitul de umiditate în sol este destul de mare, cu mult sub media multianuală. Dacă aceasta se situa undeva la peste 600 litri de apă/mp pe metrul pătrat, suma precipitaţiilor din luna august şi până acum este în jurul a 250 l/mp”, a precizat şeful agriculturii vrâncene
Producţiile medii pe care le vor obţine cultivatorii de cereale păioase şi rapiţă sunt deosebit de scăzute. Nădejdea în obţinerea unor recolte agricole mari, de calitate, sigure şi stabile în anii viitori a renăscut odată cu anunţul Ministerul Agriculturii privind finanţarea şi reluarealucrărilor la canalul Siret-Bărăgan.

Până atunci va mai trece multă apă pe… Siret! iar în judeţ, e nenorocire!

Orzul – cultura de la care combina nu are ce recolta!

„Toată Vrancea e un dezastru! Am început lucrările de pseudorecoltat – că ăsta nu se mai numeşte recoltat! – sau mai degrabă de curăţat pământul că nu avem ce recolta. Orzul e prost şi foarte prost, între 200 de kilograme şi 1-1,8 tone la hectar. Referitor la grâu, toată lumea spera la mai bine; arăta mai binişor, dar acuma e aproape la fel de prost ca şi orzul”, ne-a declarat Sorin Marius Bolovan, preşedintele Cooperativei Agricole Cereal Top Farmes, din comuna Coteşti.

Înfiinţată în urmă cu cinci ani, unitatea are cultivate 1.100 ha de orz şi 2.500 grâu. Recoltarea la orz e aproape de sfârşit, iar treieratul grâului abia a început.

Cooperativa cu 1,9 hectare de rapiţă!

„Rapiţă nu mai avem absolut deloc, toată cultura s-a întors în februarie – martie. Avusesem semănată din toamnă o suprafaţă de 1.600 de hectare şi am rămas cu fix 1,9 ha! O catastrofă!

Vă zic sincer şi 2020 a fost un an păcătos, totuşi s-a făcut ceva-ceva floarea soarelui, în jur de o tonă – o tonă jumate! Acum, cultura e la genunchi; înflorită şi pe cale de a se usca! Porumbul e uscat deja. Şi avem 5.000 de hectare cu floare şi porumb”, a precizat liderul cooperatorilor.

Acesta susţine că s-au făcut presiuni, chiar şi la Bucureşti, fiind ajutat şi de Uniunea Cooperativelor de Ramură, şi după numeroase intervenţii s-a reuşit emiterea Ordinului Prefectului pentru constituirea Comisiei judeţene pentru evaluarea pagubelor la culturile agricole, asociate fenomenului meteorologic de secetă pedologică.

La nivelul cooperativei agricole din Costeşti calamitarea culturilor este în proporţie între 75 şi sută la sută.

Staţiile antigrindină acuzate de aducerea… secetei!

„Mă sună membrii cooperatori, dar şi mulţi alţi fermieri care reclamă faptul că pentru lipsa precipitaţiilor din judeţul Vrancea de vină ar fi staţiile antigrindină! Ori de câte ori se anunţă că vine o buricică de ploaie şi se înnorează a ploaie, se trage cu rachetele şi în 20 de secunde se sparg norii în două şi apare soarele! Ultimele rachete au fost trase, săptămâna trecută când a fost să vie un strop de ploaie!”, a precizat Sorin Marius Bolovan.

Şi a adus un argument: „Nu ştiu dacă e adevărata cauză a secetei, însă am primit de la fermieri filmuleţe făcute cu telefonul pe lângă staţiile de antigrindină care au surprins împrăştierea norilor de ploaie cu rachetele lansate.

Cerând un punct de vedere oficial, ni s-a spus că sistemul antigrindină nu are de a face cu… ploaia?!

Acum, judecând după precipitaţiile căzut în Vrancea în jumătate de an (din iulie şi până la această dată când s-au înregistrat circa 108 l/mp) parcă ar fi ceva adevăr. De aceea, toată lumea bănuieşte ca posibila cauză a lipsei de precipitaţii din judeţ poate fi sistemul antigrindină!”

Marian MUŞAT