Livădarii experimentaţi atrag atenţia asupra faptului că de multe ori detaliile de execuţie a diferitelor lucrări agricole sunt cele care pot face diferenţa între succes şi eşec. Cum decurg pregătirile noului sezon în livezi, aflaţi din discuţiile purtate cu câţiva destoinici pomicultori din diferite regiuni ale ţării.

DOLJ
Sulfatul de cupru e vital pentru toate speciile pomicole
“În prezent, pomii se prezintă foarte bine. Putem spune că parcă nici n-am avut iarnă, pur şi simplu! Pomii n-au suferit cu nimic. Eu am 45 de ani de meserie în pomicultură şi pot spune că acum trăim o situaţie foarte neobişnuită”, îşi începe relatarea George Iancu, director tehnic la societatea Gama OMG SRL, din localitatea Dăbuleni, judeţul Dolj, care administrează Ferma Iancu. Interlocutorul nostru detaliază: “Mă refer la faptul că, după cum puteţi vedea şi dumneavoastră, astăzi (n.n. – 18 februarie 2019) avem temperaturi de 10-13-15 grade Celsius, lucru care conduce negreşit la decălirea pomilor. Astfel, pomii sunt ajutaţi să pornească în vegetaţie, după care apar temperaturi negative şi te trezeşti că s-a dus tot rodul”, susţine George Iancu.
În privinţa lucrărilor agricole planificate pentru luna martie, pomicultorul din Dăbuleni spune că o atenţie specială trebuie acordată tratamentului cu sulfat de cupru. “Noi am făcut tratamentele de iarnă cu sulfat de cupru, tratament pe care recomand cu tărie să-l facă toţi fermierii, indiferent de speciile pomicole. Acest tratament este capital, deoarece combate cu succes toţi sporii de boli din plantaţii. Practic, e vorba de aplicarea de sulfat de cupru, aşa-numita piatră vânătă, neneutralizat cu var, în concentraţie de 3%”, susţine George Iancu.
Cum se aplică piatra vânătă? “Se îmbăiază practic pomii când temperatura este de peste 5 grade Celsius. De preferat, să se facă în jur de ora prânzului, astfel încât până seara pomii să aibă timp să se usuce pentru a nu intra uzi în noapte”, explică interlocutorul nostru. Fermierul din Dăbuleni mai spune că, în limita posibilităţilor, ar fi ideal ca tratamentul cu sulfat de cupru să fie executat de două ori: în februarie – la o concentraţie de 3%, respectiv în martie – la o concentraţie de 1%, când pomii se află în faza de buton roz.

Recomandări la tăierile de iarnă-primăvară
În situaţia în care tăierile nu au fost finalizate în februarie, acestea se pot executa în luna martie. “E vorba de tăieri de rodire şi de fructificare sau tăieri de formare la plantaţiile tinere. Prin tăierile de rodire se reglează încărcătura de rod. În condiţiile în care tăierile de rodire nu se execută corect, de exemplu lăsându-se un rod prea mare, anul acesta pomii vor produce multe fructe, iar la anul nimic. Prin reglarea încărcăturii de rod prin tăiere vom avea o producţie constantă”, arată George Iancu.
În ceea ce priveşte fertilizările, interlocutorul nostru spune că soluţia ideală ar fi aplicarea de gunoi de grajd. “Dacă există posibilitatea, după părerea mea, cea mai bună variantă este fertilizarea cu gunoi de grajd. În martie se împrăştie un strat de gunoi de grajd, care conţine şi azot, şi fosfor, şi potasiu şi ai rezolvat simplu toată problema… Se poate merge până la aplicarea a 30-40 de tone pe hectar”, apreciază livădarul doljean.
Pe de altă parte, interlocutorul nostru spune că el nu contestă eficienţa diferitelor produse mai noi, importate şi în România. “Există, mai nou, tot felul de variante de tratamente, venite din străinătate, care sunt bune. Cu menţiunea că acestea dau aspect fructelor, însă nu şi gust!“, precizează George Iancu.
Societatea Gama OMG din Dăbuleni, axată pe producţia de pomi fructiferi altoiţi (comercializează 10.000 de pomi anual), deţine o plantaţie clasică de 5 hectare, cu piersic şi cais.

TIMIŞ
Reţete de nutriţie pentru recolte frumoase şi gustoase
“Am avut o iarnă foarte bună pentru pomi. Cel puţin la noi, acum, livada arată super bine”, ne asigură Nicolae Nicorici, director tehnic la pepiniera Pohalma, din Lugoj, unitate aparţinând Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara.
Sunt un pericol îngheţurile târzii? “Dacă ar veni brusc căldura, să înceapă mugurii, atunci aceştia s-ar decăli. Şi pe cei mai mici temperaturile scăzute i-ar afecta. Este vorba mai ales de cais şi piersic, care sunt specii mai sensibile”, explică Nicolae Nicorici.
Reprezentantul pepinierei Pohalma spune că în luna martie fermierii trebuie să execute tăieri şi administrare de îngrăşăminte. “În pepiniere se lucrează la plantarea puieţilor, dar cei care au plantaţii pe rod trebuie să facă tăierile de rodire şi de fructificare. Cei care deţin pomi tineri de până la 3 ani, trebuie să facă tăierile de formare a coroanei, în timp ce restul fermierilor trec la tăierile de rodire”, susţine Nicolae Nicorici.
Pomicultorul continuă: “De asemenea, tot în martie, cei care încă n-au procedat la administrarea de îngrăşăminte naturale, trebuie să le dea acum. Îngrăşămintele organice pot fi aplicate fie la hectar, fie numai pe rândul de pomi, lucrare care se face cam o dată la trei ani. Se poate aplica gunoi de grajd, fie descompus, fie nedescompus”.
Doriţi fructe mari şi sănătoase? Pentru aceasta, directorul tehnic Pohalma recomandă aplicarea de fosfor, potasiu şi azot: “În ceea ce priveşte îngrăşămintele complexe, se administrează în special fosfor, potasiu şi azot. Trebuie ca substanţa activă brută să fie de 300-400 kg la hectar. Pomilor le plac îngrăşămintele, aceasta ajută să avem fructe frumoase, mari şi sănătoase”, susţine inginerul Nicorici.
Creşterea pomilor poate fi stimulată şi printr-un aport suplimentar de azot. “Spre sfârşit de februarie şi început de martie, este bine să ajuţi cu o porţie de azot, necesar pentru creşterea pomilor. După părerea mea, se dă cel puţin 200-300 kg substanţă brută la hectar”, precizează Nicolae Nicorici.

Greşeli de evitat în martie
Printre greşelile „comise” de către livădarii mai puţin experimentaţi la lucrările din martie se numără curăţarea necorespunzătoare a pomilor. “La tăierile din martie, în special la măr şi la păr, pomicultorii trebuie să acorde o atenţie deosebită activităţii de curăţare a pomilor de fructele şi ramurile uscate, rămase atârnate prin pomi. Dacă se procedează astfel, pomii curăţaţi corespunzător vor da rezultate mult mai bune. Problema este că nu toţi proprietarii de pomi stăpânesc corect tehnicile de tăiere, unii mai apelează la muncitorii noştri, alţii se descurcă cum pot…”, arată Nicolae Nicorici.
Ferma din Pohalma, specializată în producerea de material săditor, se întinde pe zece hectare de plantaţie clasică.

VRANCEA
Protecţia la îngheţ
Petrică Dima exploatează 4,30 hectare de pomi în localitatea Bilieşti, judeţul Vrancea, fermă numită Livada Dima.
Referitor la starea actuală a plantaţiei, aflăm că pomii n-au fost afectaţi de temperaturile negative. “După iarna pe care am avut-o anul acesta, cel puţin până în prezent, pomii se prezintă foarte bine, n-am avut îngheţ sau chiciură, deci la mine totul este bine”, arată, din start, Petrică Dima.
A trecut oare pericolul îngheţului pentru ferma din Bilieşti? “Nu, din păcate, pericolul de îngheţ mai există, mai ales pentru sâmburoase. Caisul, care este mai sensibil, la -2 grade Celsius îşi poate pierde rodul”, susţine fermierul vrâncean. În anumite situaţii, pot exista şi remedii. “Dar există şi produse, cum este amalgerolul de exemplu, un produs făcut din alge marine, care, dacă se dă cu o zi-două înainte de îngheţ, poate ajuta la protejarea pomilor faţă de temperaturile scăzute”, arată Petrică Dima.
În schimb, interlocutorul nostru spune că încă n-a început tăierile de iarnă, deşi timpul a ţinut cu el. “Eu încă nu am început tăierile, deoarece i-aş mai lăsa aşa puţin, ca să văd cum evoluează mugurii. Şi vă spun şi de ce. Anul trecut am avut o supraproducţie şi mi-au rămas mulţi muguri. În această situaţie, recomandarea ar fi să las să se umfle puţin mugurii, ca să văd care sunt cu rod şi care nu. Şi abia apoi să execut tăierile”, explică fermierul. Livada Dima, din Bilieşti, este ocupată cu măr, cais, piersic şi prun.

VREMEA „MOMEŞTE” POMII SĂ PORNEASCĂ ÎN VEGETAŢIE
„Problema în primăvară este că încă mai poate veni un îngheţ, cam până prin 25 martie. Pomii fructiferi rezistă la temperaturi negative, dar în anumite condiţii, adică să nu fie o scădere bruscă de temperatură. Acum, pomii sunt momiţi să pornească în vegetaţie, după care apare o temperatură scăzută şi distruge tot. Organele florale sunt călite să reziste până la -30 de grade Celsius, însă dacă s-a momit să pornească în vegetaţie, la doar -3 grade Celsius, acestea sunt distruse”, punctează inginerul George Iancu.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 4/231 (ediţia 1-14 martie 2019)