La Liceul Tehnologic „Ion Ionescu de la Brad” (Grup Şcolar Agricol), din localitatea nemţeană Horia, în data de 5 octombrie 2017, s-au desfăşurat demonstraţii cu tehnică agricolă de ultimă oră pe segmentul tehnologic de pregătire şi de realizare în condiţii de maximă performanţă a semănatului culturilor din câmp.
Evenimentul a fost aşezat sub genericul “Demo Show Moldova”, fiind pentru prima dată când în judeţul Neamţ, pentru fermierii din regiunea de nord-est a României, s-a organizat o asemenea desfăşurare de forţe.
Prin grija Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Maşini Agricole din România (APIMAR), în parteneriat cu DLG Intermarketing, la eveniment au fost prezente cu produsele puse la dispoziţia fermierilor şase firme, respectiv Agri Alianţa (Kubota), AgroConcept (New Holland, Kverneland), Agritehnica Service (Fendt, Horsch), Farm Tech (Schäffer, Strautmann, Teagle), NHR Agropartners (Deutz-Fahr, Pöttinger), Titan Machinery România (Case, Väderstad).
Prima parte a “Demo Show Moldova” a inclus defilarea celor zece agregate, în faţa a aproximativ 250-300 de participanţi, concomitent având loc prezentarea principalelor caracteristici tehnice ale fiecărui angrenaj. Prezentarea a fost realizată de către Ovidiu Ranta, profesor la USAMV Cluj-Napoca, specialist în domeniul “Maşini agricole şi impactul asupra mediului, Tehnici şi instalaţii de depoluare”.
Partea a doua a evenimentului a avut caracter practic, fiecare agregat efectuând lucrările specifice în câmp. Toţi cei prezenţi au fost invitaţi să urmărească rezultatele şi să realizeze propriile analize, urmând ca acestea să conducă la deciziile cele mai potrivite pentru ferma lor.
”Deşi au fost cam ultimele zile de recoltare a florii-soarelui, a porumbului, de semănat grâul şi fermierii aveau mult de lucru, au fost prezenţi într-un număr destul de mare. Am dorit să le arătăm, în condiţiile reale din câmp, cum se poate prelucra solul eficient şi ce poate face fermierul cu asemenea tehnică de lucru, imediat după ce câmpul este eliberat de culturile precedente. Terenul, aici, fusese ocupat cu grâu. Arată foarte bine această locaţie şi avem speranţa că vom realiza şi alte evenimente aici, cu aceleaşi ţinte, respectiv de a vedea ceva nou, de a învăţa un lucru diferit de ceea ce ştiam, de a crea o legătură interumană în plus faţă de cele de dinainte”, sublinia Monica Puiu, preşedinte APIMAR.
Tipul fermierului investitor a evoluat spre ferma de familie
La Demo Show Moldova au fost prezenţi fermieri cu peste 50 hectare de teren, agregatele prezentate având caracteristici care le orientează spre o activitate pe suprafeţe mai mari de teren. “Parteneriatul nostru cu APIMAR reprezintă o premieră în organizarea de manifestări în zona Moldovei, în alte părţi ale României având deja mai multe evenimente realizate în comun şi suntem încântaţi de reuşitele colaborării.
Pentru noi este o bucurie ca, prin acest eveniment să facem pasul către fermierii din zona Moldovei. Practic, ne cunoaştem – de 23 de ani organizăm la Cluj târgul AGRARIA, orientat mai mult pe partea de zootehnie şi, în sud, la Fundulea, organizăm târgul AGRIPLANTA, cu accent pe zona vegetală şi, pe viitor, cu dezvoltarea segmentului dedicat zootehniei. Ceea ce m-a impresionat a fost atât prezenţa interesată a fermierilor, căreia i s-a alăturat profesionalismul gazdelor noastre, cât şi faptul că fermierii au venit cu copiii. Pentru mine a fost semnul că trecem deja de la tipul fermierului investitor, la adevărata fermă de familie. Iar această nouă etapă poartă cu sine principiul că lucrând pentru/împreună cu familia sa, fermierul va dori să lucreze mai bine, mai performant şi mai mult. Noi arătăm, inclusiv prin târguri şi prin aceste tehnologii în demonstraţie, că există soluţii şi că putem avea acces la ele”, spunea Corina Mareş, manager al DLG Intermarketing.
A vedea practic înseamnă a avea un reper în plus
Tehnica prezentată la Demo Show Moldova permite încadrarea foarte bună în perioada optimă de efectuare a lucrărilor, cu productivitate mare, pe fondul unui consum redus de carburanţi şi de forţă de muncă. Cele zece agregate de prelucrat solul prezentate au arătat diverse combinaţii de organe active – de tip disc, gheară, tăvălugi Packer. “Acestea sunt organe tehnice, în general, pasive. Dar geometria şi adâncimea de lucru diferite, precum şi materialele din care sunt construite fac diferenţe. Astfel, fermierii prezenţi la demonstraţiile de astăzi au putut să vadă aproape toată paleta existentă pe piaţă la ora actuală. Deciziile în privinţa alegerii echipamentelor pentru propria fermă, desigur, trebuie luate în funcţie de regiune, de tipul de sol, de condiţiile din exploataţie. Pentru succes, este esenţial ca aceste tehnologii să fie încadrate pe de o parte cu etape corecte, iar pe de altă parte cu verigi în aval şi în amonte. Mai exact, aici s-a prezentat o secvenţă din tehnologie – sigur, o secvenţă importantă, respectiv prelucrarea solului -, dar la fel de importante sunt şi verigile legate de plantele premergătoare, regimul de fertilizare, tratamentele fitosanitare, modul de executare a recoltării etc.”, explica preciza Ovidiu Ranta.
În privinţa lucrării solului, specialistul clujean a subliniat faptul că în câmpul din judeţul Neamţ s-au întâlnit două tehnologii – care s-au şi suprapus la un moment dat: tehnologia efectuării minimului de lucrări şi cea a semănatului direct în mirişte. “Iar marele câştig cred că este contribuţia la multiplicarea informaţiilor tehnice, fermierii având ocazia de a vedea în realitate ceea ce, poate, a ajuns la domniile lor sub forma unor informaţii teoretice. A vedea practic înseamnă a căpăta un reper suplimentar pentru o judecată corectă, rezultat al transformării mentalităţii. Dacă mentalitatea este schimbată şi tehnologia modernă este adusă în exploataţiile agricole, cred că toate celelalte lucruri bune vin de la sine”, preciza Ovidiu Ranta.
Cine blochează accesul fermierilor la tehnica performantă?
Unul dintre foştii absolvenţi ai Liceului Tehnologic din comuna Horia este actualul preşedinte al LAPAR, Laurenţiu Baciu, prezent la eveniment atât cu interesul de a vedea la lucru, pe terenurile moldave, noua tehnică agricolă, cât şi din determinări sentimentale. Astăzi, fermierul Laurenţiu Baciu lucrează terenurile care au aparţinut familiei lui Ion Ionescu de la Brad, având ocazia de a trece aproape zilnic pe la mormântul omului de ştiinţă şi al familiei sale. ”Ne-am dori ca această tehnică nouă să pătrundă şi în fermele noastre. Problema este că în raportul cheltuieli-venituri agricole se întâmplă ceva. Mai exact, se întâmplă ceva pe piaţa produselor agricole din România, o piaţă cu un nivel mai scăzut faţă de celelalte state din Europa. Cred că ar trebui ca şi instituţiile statului să se implice mai mult pentru a reglementa această piaţă şi pentru a le oferi fermierilor inclusiv şansa accesului la o mecanizare mai bună. (…) De exemplu, prin Consiliul Concurenţei şi, nu vă faceţi probleme, mai sunt şi alte instrumente, fiindcă există instituţii create pentru a reglementa o piaţă sănătoasă. Aceasta, dacă interesul României este acela de a face în aşa fel încât marfa din agricultură să circule prin ţară la valori mai mari, o parte a acestor sume mergând chiar la bugetul statului. Sper să dispară odată şi-odată speculaţiile”, declara Laurenţiu Baciu.
Dar poate că şi fermierii au o parte din vină, în legătură cu neputinţa de a investi mai mult în performanţă, consideră liderul LAPAR. “Acolo unde se lucrează suprafeţe mici, fără o asociere nu vor reuşi niciodată nici să obţină performanţă şi nici profit. Un utilaj ca acestea pe care le vedem acum, cu performanţele sale, necesită o suprafaţă mai mare de teren. Dacă fermierii s-ar asocia şi ar cumpăra împreună un astfel de tractor sau de agregat, le-ar fi benefic, ar realiza producţii, ar ajunge la performanţă. Din păcate, aş îndrăzni să spun că noi, românii, nu prea avem gena asocierii”, atenţional fermierul.
O şcoala agricolă deschisă spre viitor
Promovarea şcolii, a calificărilor şi specializărilor din liceu, contribuţia la buna pregătire a actualilor elevi – acestea sunt doar câteva dintre raţiunile pentru care instituţia de învăţământ liceal agricol din judeţul Neamţ a acceptat propunerea organizatorilor de a găzdui pe câmpul experimental evenimentul Demo Show Moldova. ”Din fericire, anul acesta am reuşit să ne atingem cifra de şcolarizare pentru clasa a IX-a, am găzduit olimpiada naţională de agricultură, cu două secţiuni – Cultura Plantelor şi Creşterea Animalelor. Acum, găzduim acest eveniment deosebit de important pentru domeniul de mecanizare a agriculturii. Colaborăm atât cu agenţii economici din sector, cât şi cu cercetarea, foarte apropiată fiind Staţiune de Cercetare Dezvoltare Agricolă Secuieni, Neamţ. Astfel, încercăm să demonstrăm că, atât cât putem, facem în aşa fel încât să se întâmple lucruri bune în această instituţie liceală cu profil agricol. Sperăm să continuăm. Avem nevoie de sprijin, atât de la autorităţile locale, cât şi de la cele judeţene şi centrale”, a declarat Gabriela Samson, directorul Liceului Tehnologic ,,Ion Ionescu de la Brad”.
La rându lui, Laurenţiu Baciu anunţa că la nivelul Ministerului Agriculturii este în stadiu destul de avansat proiectul prin care peste 30 de licee agricole ar urma să fie luate sub tutela MADR. “Se vede faptul că Liceul din comuna Horia – Neamţ a dus-o greu şi, dacă nu este pe lista liceelor care vor fi preluate de către Ministerul Agriculturii, atunci promit eu că va fi. Aceasta, deoarece este unul dintre liceele agricole cu tradiţie în formarea de tehnicieni şi specialişti pentru agricultura României”, a spus cu recunoştinţă Laurenţiu Baciu.
Liceul din comuna Horia include atât învăţământ liceal la zi, cât şi la seral, precum şi forma de învăţământ profesional. În acest moment, cursurile sunt urmate de 323 de elevi, dintre care 56 sunt boboci în clasa a-IX-a. Liceul are în proprietate 50 de hectare de teren agricol, utilizat pentru efectuarea practicii şcolare.
Monika Puiu: “M-a bucurat foarte mult faptul că a fost o demonstraţie comună a mai multor companii furnizoare, precum şi faptul că totul s-a desfăşurat într-o locaţie neutră. Adică nu a fost vorba despre o singură firmă care să arate cât este de mare şi nici de un singur fermier-gazdă care să fie client al uneia sau al alteia dintre firmele din sfera mecanizării. De aceea, consider că împreună am realizat ceva foarte bun pentru educaţia agricolă şi pentru activitatea economică de profil”.
Corina Mareş: “Oricât de bine ne-am şti cu fermierii, prin evenimentul dedicat relaţiei mecanizare – prelucrare sol – semănat în mirişte, am venit mai aproape de fermierii din zona Moldovei, chiar acasă la ei. Şi vom reveni”.
Ovidiu Ranta: “Fermierii întâlnesc, pe neaşteptate şi tot mai adesea, schimbări climatice în faţa cărora aproape că nu prea mai ştii cum să reacţionezi. În aceste condiţii, astăzi, vorbim despre tehnologii pentru conservarea resurselor. Aici, aş aminti două elemente de bază, respectiv reducerea traficului pe sol şi a compactării acestuia şi menţinerea apei în sol, ca element tehnologic de succes”.
Laurenţiu Baciu: ”Companiile furnizoare de tractoare, maşini şi utilaje agricole nu se dezmint, reuşind să aducă în faţa fermierilor ceea ce este mai nou şi mai performant în privinţa tehnicii şi a tehnologiilor agricole. Ne bucură acest fapt şi ar fi minunat dacă asemenea evenimente ar fi mai dese şi în cât mai multe locuri din ţară, pentru a da posibilitatea cât mai multor fermieri de a cunoaşte noutăţile, fiindcă din aceste întâlniri avem de învăţat”.
Gabriela Samson: “Astăzi, trăim o bucurie şi o speranţă aparte. Ne bucură să fim gazdele unui eveniment atât de bogat în informaţii agricole – teoretice şi practice”.
PESTE 130 DE ANI DE ÎNVĂŢĂMÂNT AGRICOL LA HORIA
Liceul Tehnologic Ion Ionescu de la Brad din Horia este amplasat la 300 m depărtare de şoseaua E85, în sectorul Roman-Bacău, apariţia sa fiind legată de intrarea în vigoare a Legii Învăţământului Agricol din 1883, care prevedea înfiinţarea a trei şcoli agricole, câte una pentru fiecare dintre cele trei provincii istorice. Primul an şcolar a început în toamna 1885, cu 23 de elevi în anul I.
Pe parcursul celor peste 130 de ani de existenţă, şcoala de agricultură din comuna Horia şi-a păstrat permanent profilul agricol şi a cunoscut mai multe forme de organizare, ca urmare a legilor care au reglementat învăţământul de profil. Aici au urmat cursurile liceale numeroşi specialişti din agricultura ţării, unii aceştia prezenţi la Demo Show Moldova. Revenirea la fostul lor liceu le-a stârnit sentimente de recunoştinţă, de bucurie, dar şi de nostalgie. ”M-am bucurat foarte mult când am văzut pe invitaţie că locul ales pentru acest spectacol tehnic de înaltă ţinută este chiar proprietatea Liceului ”Ion Ionescu de la Brad”, ale cărui cursuri le-am absolvit şi eu în anul 1986. Mi-am amintit de faptul că, la începutul clasei a XII-a, în toamna anului 1985, am participat împreună cu toţi elevii de atunci, îndrumaţi de cadrele didactice, la organizarea Centenarului liceului care poartă numele primului mare agronom român, Ion Ionescu de la Brad, originar din această zonă. Acum, coborând din maşină, mă gândeam la câte generaţii şi generaţii de specialişti s-au instruit pe aceste parcele de teren şi cum, iată, reuşind să dăinuie în timp şi timpuri, liceul nostru multiplică şi astăzi informaţii ştiinţifice şi tehnice, în interesul fermierilor şi pentru dezvoltarea agriculturii româneşti”, spunea cu emoţie inginerul Nicolae Berea, director tehnic SEMTOP Bivolari, judeţul Iaşi.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 19/202 (editia 1-14 noiembrie)
