Florin Barbu a declarat în 19 august, la o întâlnire cu fermierii din Olt, că statul va oferi o primă de asigurare de 3.000 lei pe hectar, începând de anul viitor.
Iată declarația: „Pachetul pe care vreau să mi-l asum ca ministru al Agriculturii este următorul, și sunt în discuții cu băncile cu firmele de asigurări, cu toți cei implicați în procesul de agricultură. Primul punct pe care vreau să-l fac este să creez un mecanism, începând cu anul acest, prin care toate cele 7 milioane de hectare de primăvară și toamnă să fie asigurate de către statul român.
Atunci când veți primi decizia de plată pe subvenție, veți primi și o decizie cu o primă de asigurare la secetă pe care statul român o face de minimum 3.000 de lei pe hectar. Prin această asigurare pe care statul român o face, deblocăm și creditarea. (…) Aceasta este prima măsură și primul program, începând cu 1 septembrie”, a precizat ministrul agriculturii.
DECLARAȚIA MINISTRULUI BARBU A CREAT CONFUZIE!
Bogdan Chiripuci, Manager politici și programe pentru agricultură la Clubul Fermierilor Români ne-a transmis că declarațiile ministrului agriculturii, preluate în mass-media au stârnit imediat reacții din partea unor fermieri care au afirmat că nu mai are sens să-și asigure culturile, din moment ce statul/MADR va acorda aceste sume la hectar.
3.000 de lei este SUMA ASIGURATĂ, nu PRIMA DE ASIGURARE!
”Doresc să atenționez fermierii să înțeleagă faptul că această valoare de 3.000 de lei nu este o primă de asigurare, ci suma asigurată, precum și faptul că acest instrument de management al riscului care va fi dezvoltat și gestionat de către minister vizează strict riscul de secetă – Bogdan Chiripuci.
Va exista posibilitatea și în viitor asigurării culturilor pe baza produselor de asigurare opționale existente la nivelul pieței, precum grindina, furtună, vijelie, îngheț /gerul de iarnă, înghețul târziu de primăvară, incendii etc.”, a explicat Bogdan Chiripuci.
2024, UN AN MAI MULT DECÂT PROVOCATOR!
”Anul calendaristic 2024 se dovedește a fi unul mai mult decât provocator atât pentru fermierii români, cât și pentru instituțiile abilitate. Discutăm despre al treilea an supus fenomenului de secetă pedologică într-un total de 4 ani, practic ne confruntăm cu o situație la nivelul unui decade similare cu perioada anilor ’40.
Astăzi, nu discutăm despre foametea acelor vremuri datorită unei piețe comerciale agroalimentare deschise la nivel european și global, precum și a tendinței de alimentație a consumatorului care a suferit unele modificări în ultima perioadă. Totodată, discutăm despre o medie națională, deoarece există zone care se confruntă cu lipsă de precipitații și posibilitate de irigare pentru o durată mai mare de timp, precum podișul Bârladului, Sudul Moldovei și Olteniei, o parte însemnată din Dobrogea, nordul județului Ialomița etc.”, explică reprezentantul Clubului Fermierilor Români.
CE AȘTEAPTĂ FERMIERII DE LA MINISTERUL AGRICULTURII!
”Așteptările din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale sunt mari în ceea ce privește identificarea unei soluții de gestionare a riscului pe termen lung. S-a încercat acum aproximativ 10 ani crearea unui fond mutual, ulterior s-a propus o asigurarea obligatorie similară produsului obligatoriu PAD destinat asigurării locuinței în care riscurile care nu pot fi gestionate astăzi de către societățile de asigurare să poată fi asumate din punct de vedere comercial pe baza unui algoritm favorabil pentru toate părțile implicate, însă cu toate acestea ne aflăm astăzi în situația unor pierderi imense pentru fermierii români și o nouă presiune asupra bugetului de stat.
Alocarea a 3% din cadrul plăților directe aferente pilonului 1 al Politicii Agricole Comune acoperă aprox. 220 mil. euro pentru perioada 2023-2027, mult sub prognozele unui an secetos similar cu acesta din perspectiva acoperirii integrale a sumei asigurate propusă de către minister, 3.000 lei”, a precizat Bogdan Chiripuci pentru www.revista-ferma.ro.
STIMULAREA PRECIPITAȚIILOR, MAI MULT DECÂT NECESARĂ!
”De asemenea, așteptăm cu interes implementarea cu succes a investiției care vizează utilizarea aeronavelor pentru stimularea precipitațiilor, o tehnologie care se utilizează deja în America, Europa și Vestul Asiei.
Această procedură se poate utiliza în anumite condiții, în general primăvara sau toamna și poate contribui la alocarea cantității de apă necesară către canalele de irigare, bazinele de retenție, precum și către culturile aflate în diferite stadii de dezvoltare”, explică Bogdan Chiripuci, Manager politici și programe pentru agricultură la Clubul Fermierilor Români.
