La intrarea în localitatea Ograda, din județul Ialomița, pe partea dreaptă cum se vine dinspre Slobozia, se înalță trei celule de cereale de o mie de tone fiecare. Imediat după poarta de intrare este o moară. În spate se poate zări clădirea nouă a brutăriei, pe care mai întâi o intuiești după mirosul de pâine caldă, miros cunoscut încă din copilărie de la cuptorul pe vatră al bunicii mele. E semn că aici se face pâine adevărată, gustoasă.
Pun pasiune în meseria de fermier
Vorbesc cu o muncitoare îmbrăcată în halat alb care mă îndrumă spre șefa ei, Sorina Papa. Descopăr o tânără care ar putea fi oriunde altundeva și ar putea face orice altceva și-ar dori. A terminat Relații internaționale și a efectuat stagii de pregătire prin tot felul de instituții ale statului, inclusiv în Parlament. Dar este încântată de ceea ce face.
Îmi vorbește cu patimă despre partenerul ei de viață, care atunci era plecat la semănat. Îmi povestește despre cum vine acesta și la ora zece seara din câmp, câtă pasiune pune îl în meseria de fermier, că este avid de informație și „pur și simplu, citește revista Ferma din copertă în copertă”. Se duc împreună la tot felul de seminarii, conferințe și evenimente pentru a afla noutăți, „în special de la ceilalți fermieri au învățat multe secrete”, spune tânăra.
Alexandru Cristudor a iubit mult fotbalul. La 18 ani a plecat să joace la o echipă din Germania aflată în liga a treia. Dar a fost nevoit să se întoarcă acasă pentru a continua ceea ce au început mama și unchiul său. Era nevoie de el și a lăsat deoparte meseria de fotbalist și a preluat o parte din frâiele afacerii în agricultură. Ca pregătire, Alexandru a absolvit limbi străine. Cu asemenea specializări, cei doi tineri ar fi putut avea o afacere în turism sau comunicare. Dar poate într-o zi se vor implica în mersul înainte al politicii agricole. Avem nevoie de oameni pregătiți să reprezinte fermierii la Bruxelles. Aviz celor care îi pot promova!
Dotare cu ajutorul fondurilor europene
Silozul și brutăria au fost construite cu finanțare europeană. Au accesat și programul Leader, de unde au obținut 200.000 euro pentru utilaje agricole. Acum au în pregătire un proiect pe actualul PNDR pentru achiziționarea de instalații de irigat. Mai precis linii de irigat, „pentru că sunt mobile și permit irigarea mai multor suprafețe față de pivoți”, subliniază tânăra soție de fermier.
În luna mai brutăria împlinește un an de funcționare. În acest moment au peste 50 de angajați, din care 34 lucrează doar la brutărie și la moară. Trebuie spus că tot ei asigură și livrarea produselor către magazine cu autospeciale.
Au ales să trudească pentru pâinea românilor
Acum produc până la 13.000 de pâini pe zi. Însă capacitatea fabricii de pâine este de trei ori mai mare. Dețin două cuptoare cu linii automate de porționat aluatul și dospitoarele aferente. Aluatul e pregătit automat într-un malaxor de ultimă generație.
Au și o linie de produse de patiserie, tot cu două cuptoare, care funcționau în momentul vizitei mele. În fiecare lună se consumă în jur de o sută tone de grâu. Am gustat pâine Graham și împletitură cu susan. Cozonacul e „ca la mama acasă”, așa că sloganul de pe etichete nu e deloc forțat. Pâinea și produsele de patiserie beneficiază de priceperea unui tehnolog foarte bun. Ceea ce o să le aducă cu certitudine o extindere rapidă a pieței de desfacere.
Moara, în schimb, ar avea nevoie de o modernizare a utilajelor. „Este din 1964 și randamentul nu e cel mai bun”, recunoaște tânăra investitoare. Au început un proiect de schimbare a utilajelor din moară pe schema de minimis promisă de echipa ministerială care a plecat după incidentul de la clubul Colectiv, „din păcate noul Guvern nu a mai continuat proiectul”, a spus Sorina Papa. Dar o vor face cu resurse proprii în viitorul apropiat.
Am promis să revin într-o zi pentru a discuta despre tehnologie, utilaje și planuri de viitor cu cei doi acționari ai Romagra Impex. Imediat după ce termină cu semănatul. Acum vă prezint o afacere care scoate maximul din potențialul pământului. Iar valoarea adăugată rămâne în țară, nu pleacă la export.
Ei chiar sunt fermieri care fac pâinea românilor!
Articol publicat in revista Ferma nr.8(169) 1 – 14 mai 2016
