Dan Herţeg a încheiat campania de recoltat la porumb cu o producţie medie de 850 kg/ha. „Nu vă ascund că am avut şi parcelă unde am recoltat doar 21 kg/ha, parcele cu 2 tone/ha, cu 1,3 tone/ha şi cu 1,8 tone/ha. Punctual, foarte puține parcele de 3,6 – 3,8 tone/ha, dar pe suprafeţe mici, izolate, în zone pe unde a mai trecut un fir de nor, de ploaie”, ne-a declarat fermierul.

Încă de la începutul lunii octombrie, Dan Herţeg a încheiat campania de recoltat la porumb şi a pregătit terenul pentru rapiţă şi grâu.

Dan Herţeg: porumbul este o cultură pe cale de dispariţie

În ceea ce priveşte cultura porumbului, din punct de vedere al condiţiilor agrometeorologice, dar şi al producţiilor „anul agricol trecut a fost asemănător celui din 2013” spune binecunoscutul fermier din Semlac, jud. Arad. „Putem zice că în ultimii 4 ani, cu porumbul stăm foarte prost. Am redus suprafețele cultivate din an în an, tot mai mult. Probabil că anul viitor o să ajungem să semănăm cel mult 100 de hectare cu porumb, dintr-o suprafață totală de 3.800 hectare” ne-a declarat cu amărăciune Dan Herţeg.

„Din păcate, porumbul care până acum câțiva ani era cultura de bază pentru noi și ne aducea, pe lângă rapiță, cei mai mulți bani în ferme, a ajuns să fie pe cale de dispariție” apreciază Dan Herţeg.

Sunt ani de răscruce şi mai urmează ani foarte grei

La fel ca în fiecare an, fermierii au investit în fiecare cultură conform tehnologiei, chiar dacă producţiile nu au fost cele aşteptate. De asemenea, la fel ca în fiecare an fermierul îşi plăteşte arenzile (cca. 2 tone cereale/ha) şi restul taxelor. „Dar nu știm anul viitor, cu asemenea producții și cu nivelul acesta de precipitații dacă mai putem să continuăm…” a spus Dan Herţeg.

„Noi am investit la fel și dăm arenda de două tone și pe hectarul unde am scos 21 kg de porumb/ha şi pe cel unde am scos 5,8 tone de grâu… tot două tone cereale arendă” a spus Dan Herţeg.

Cu toate acestea, chibzuit şi ponderat atât cu cheltuielile cât şi cu investiţiile, Dan Herţeg apreciază că „pe ansamblu putem zice că suntem undeva foarte puțin peste zero. Dar avem investiții, credite, leasing-uri şi rate pe care va trebui să le împingem încă un an și să ne continuăm activitatea. În câmp am terminat toate lucrările de toamnă şi poate la rapiţă să mai fie câte ceva de făcut până întrăm în iarnă”.

„Și când am făcut 14 tone/ha nu v-am mințit şi când am făcut 80 de kg sau 21 de kg/ha nu am mințit. Din păcate, românul nu suferă numai să-l lauzi, să-i spui ce-i place, dar nu mai merge așa măi fraților!”

Dan Herţeg: facem o tehnologie ce funcţionează la noi

De mai mulţi ani, în fermele lui Dan Herţeg pregătirea terenului pentru rapiţă se face cu un minim de lucrări. În vară, după recoltarea grâului se face o lucrare cu grebla Claydon pentru uniformizarea stratului de paie şi închiderea capilarităţii. Urmează apoi o trecere cu discul la o adâncime de cca. 20 cm, fertilizare şi semănat. „Nu este chiar minim-till, dar este o tehnologie care funcţionează la noi şi pe care o controlăm. Am semănat rapid rapiţa cu semănători Vaderstad, Amazone şi Horsch. Cu tehnologia aplicată ne încadrăm în cca. 50 de litri de motorină/ha pentru cultura de rapiţă”, ne-a explicat Dan Herţeg.

Aproape 2000 ha cu grâu în 6 zile

Chiar dacă cele 1500 de hectare cu rapiţă au fost semănate în decursul a câteva zile, până acum răsărirea s-a făcut în trei etape, iar pe o suprafaţă semnificativă cultura încă nu a răsărit. „Dacă mai vine încă o ploaie ar trebui să mai răsară şi pe ultimele parcele, altfel o parte din rapiţă este între ghilimele… şi este posibil ca, din cele 1.500 de hectare cu rapiţă,  să pierdem undeva la 4-500 de hectare. În rest nu mai avem nimic de făcut până în primăvară, cu opt operatori am terminat lucrările de toamnă” a declarat Dan Herţeg.

„Campania de semănat la grâu pe 1925ha a fost finalizată în 6 zile”

Densitatea şi nivelul de fertilizare reduse

Pentru a face faţă secetei pedologice, Dan Herţeg a luat o serie de măsuri agrotehnice, printre care: aplicarea de lucrări minime de prelucrare a solului, reducerea nivelului de fertilizare, dar şi a densităţii de semănat.

„La porumb am redus nivelul de fertilizare undeva la 100-120 kg de azotat de amoniu, substanță comercială/ha şi am scăzut densitatea de la 63-65 de mii boabe/ha cât semănam în anii trecuți, până la 52-53 de mii boabe/ha. Astfel că, la recoltare ne rămân undeva la 95%, respectiv 49-50 de mii de plante/ha. Dar în condiţiile de arşiţă şi lipsă de apă porumbul nu a mai avut putere să fructifice” a spus Dan Herţeg.

Fermierul este „realist” în ceea ce priveşte perspectivele pentru anul viitor: „speranţele sunt enorm de mici… în condiţiile în care n-avem gram de apă până la 40-50 cm adâncime în sol…”

Dan Herţeg „asta este ţara… bogată dar foarte prost condusă, foarte prost administrată”

Marea durere a fermierului rămâne blocarea implementării unui proiect pentru irigaţii în zona comunei Semlac. O mare parte a proiectului a fost realizată, sistemul este funcţional, dar constructorul refuză eliberarea actelor şi nu se poate face decontarea lucrărilor prin AFIR.

Chiar dacă o parte a lucrărilor este finalizată de cca. un an şi jumătate „constructorul nostru din sudul României care nu vrea să mai facă acte. Proiectele rămân pe loc… Suntem notificați de AFIR, va trebui probabil să plătim noi lucrările şi ne vom judeca… În acest timp România va pierde banii europeni şi va plăti” a spus Dan Herţeg.

„Asta este legislația, asta este țara, din păcate, bogată dar foarte prost condusă, foarte prost administrată, ceea ce se răstrânge și asupra noastră” ne-a declarat Dan Herţeg. „Sunt multe de spus, s-a investit mult în irrigații, s-au făcut sisteme de irrigații şi pe zona Semlac ele există şi sunt funcționale, dar constructorul nu mai vrea să ne facă actele. Probabil că are datorii mai mari decât sumele pe care le are de încasat. Am discutat cu toate oficialitățile, de la domnul ministru, la ministrul secretar de stat, la directorul AFIR, la Centrul Regional AFIR… toată lumea a fost de un acord că terminăm proiectele, dar nu le-am mai terminat și constructorul nu le mai face” a încheiat fermierul.