În pofida condiţiilor climatice deosebit de dificile din acest an, Dan Herţeg a reuşit să-şi menţină profitabilitatea în ferma sa, datorită unui management profesionist şi a deciziilor inspirate.
Fără să se hazardeze în prea multe afirmaţii, fermierul arădean ne-a mărturisit că se bucură totuşi că a reuşit să obţină producţii satisfăcătoare anul acesta, în special la culturile semănate în toamnă, astfel încât să continue activitatea fără datorii. „Pot spune că sezonul 2023-2024 a fost unul slăbuţ, dar care ne va permite totuşi să ne plătim toate datoriile, arenzile, furnizorii şi să intrăm într-un nou an agricol cu speranţă. Am vândut o parte din grâu la un preţ foarte bun iar o anumită cantitate am stocat-o şi o vom valorifica la primăvară”, ne-a declarat în exclusivitate proprietarul şi administratorul societăţii Agro-Raluca din Semlac.
Pe de altă parte, porumbul şi floarea-soarelui au performat destul de slab în ferma sa, cam ca peste tot anul acesta, din cauza presiunilor climatice. „La porumb, am înregistrat producţii medii între 2,2 tone la hectar, pe suprafeţele afectate de grindină şi cu ploi foarte puţine, până la 11,4 tone, acolo unde am putut iriga. În schimb, la floare am recoltat 1.300 kg la hectar, pe terenurile lăsate pârloagă peste iarnă pentru a ne conforma noilor reglementări europene, respectiv 2.820 kg media la hectar în parcelele mai bune, unde am avut 132 de litri de apă de la 1 aprilie şi până la recoltat”, ne-a mărturisit arădeanul.
Investiţii în noi utilaje
Producţii mulţumitoare, susţine acesta, în condiţii unor costuri pe hectar şi cheltuieli indirecte foarte atent gestionate. „Fără falsă modestie, pot spune că nu am depăşit 1.500 de lei pe hectar în fermă ca şi costuri indirecte. Vorbesc aici de leasing-ul la utilaje – cu rate, cu asigurare cu tot – şi salariile angajaţilor”, a subliniat Herţeg. Ţinând în frâu aceste costuri, asta i-a permis să facă noi investiţii în tehnologii. Astfel, anul acesta şi-a mai cumpărat un tractor New Holland, o maşină de erbicidat şi o semănătoare directă Horsch adaptată sistemului de lucrări minim-till.
Vestul, sabotat de la centru
Irigaţiile au rămas, se pare, principala sa grijă pentru moment, pe lângă provocările legate de schimbările climatice. „ANIF-ul nu se îndură să de-a bani dincoace de Carpaţi. Firmele care câştigă licitaţiile sunt din două judeţe iar domnul ministru ştie despre ce vorbesc. De cinci ani de zile ne tot chinuim să reabilităm staţiile de bază ca să putem băga apă pe canale. Tot în primă fază suntem. Banii pentru irigaţii vin foarte greu în vestul României, deşi şi la noi este secetă. De 34 de ani nu s-a mai investit în reabilitarea staţiei care ar trebui să ne deservească pe noi”, a constatat cu mâhnire Dan Herţeg.
