Pentru Dan Stelian Herţeg, administratorul exploataţiei agricole Agro Raluca din localitatea arădeană Semlac, 2012 a fost un an foarte dificil. Chiar şi aşa, a reuşit să scoată profit dintr-o afacere pe care câţiva investitori germani s-au grăbit să-i ofere 7 milioane de euro.
Dan Herţeg s-a apucat de agricultură în 1993, mai mult din ambiţie, pentru a „le da peste nas” celor cărora le arendase pământul părinţilor lui, oferindu-le în schimb 30 kg de orz şi 3 kg de gogoşari pentru fiecare din cele 9,84 hectare. A lăsat legumicultura, a cumpărat un tractor nou nouţ şi a trecut la cultura mare. În prezent exploatează aproape 1.100 de hectare şi se fereşte ca de dracu de termenul „specialist”, identificându-se mai degrabă cu noţiunea de profesionist.
Pentru sezonul acesta mizează în special pe grâu, cultură din care a semănat circa 600 de hectare, şi pe porumb, căruia i-a dedicat 500 de hectare. În plus, mai cultivă 50 hectare de floarea-soarelui. „Ne pare rău că nu am cultivat rapiţă. În toamnă a fost secetă, nu am avut curajul să însămânţăm, după ce cu un an înainte toată cultura de rapiţă ne-a fost compromisă din cauza lipsei de precipitaţii. Am zis că nu mai riscăm să investim şi în acest sezon în rapiţă. Însă cine a mizat pe rapiţă cred că are o şansă bună anul acesta”, e de părere fermierul arădean.
Dan Herţeg şi-a pus toate speranţele în cultura porumbului. „Am sentimentul că va fi anul porumbului. 2012 a fost un an cu probleme la această cultură. Am obţinut o medie de 3,6 tone la hectar, faţă de alţi ani, când am realizat şi 10 tone. Porumbul a fost foarte frumos până în momentul în care a venit arşiţa, iar atunci efectiv s-a uscat. La 10-12 plante am avut un ştiulete, de 40-50 grame”, îşi aminteşte agricultorul arădean.
Există sistem de irigaţii, dar nu e voinţă din partea ANIF
Din cauza secetei, Dan Herţeg a înregistrat pierderi mari. Deşi la nici un kilometru de terenul său se află o sursă importantă de apă, nu se poate folosi de ea. „Nu există voinţă din partea ANIF (Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare – n.r.). Sistemul de irigaţii l-am reabilitat pe Asociaţia Udătorilor Semlac – Pereg, însă, în ultimii trei ani, din cauza lipsei subvenţiilor, staţia de pompare de pe Mureş a suferit mici «defecţiuni umane».
Nu putem aduce apa din Mureş până la staţia de punere sub presiune, care se află la 2,8 kilometri, în stare perfectă de funcţionare. Conductele subterane sunt reparate, avem instalaţii de irigat, dar degeaba.
Dacă anul trecut am fi putut iriga, am fi obţinut o recoltă de porumb de cel puţin 9 tone la hectar. Raportat la preţurile actuale, pierderile noastre au fost de aproape 900 mii de euro”, susţine Dan Herţeg. Ultima dată când a irigat, în 2009, a obţinut cultură dublă de floarea-soarelui.
„Pentru a primi în concesiune staţia de pe Mureş va trebui să divizăm Asociaţia Udătorilor şi să formăm o federaţie, pe acelaşi nucleu. Noi speram ca anul acesta să rezolvăm problema irigaţiilor, dar până obţinem toate avizele de la minister probabil ne va prinde 2014. Dacă nu reuşim, vom fora puţuri”, spune arădeanul.
Boema merită toţi banii
La grâu mizează de câţiva ani pe soiul românesc Boema, produs de Institutul de Cercetare Fundulea. Un soi timpuriu, cu calităţi bune de panificaţie. „Sunt foarte mulţumit de acest soi, îl recomand şi altor fermieri. La recolta trecută, de exemplu, am avut 39,6 gluten, 6,2 indice de deformare şi 251 indicele de cădere”. De asemenea, cultivă soiul Apache (Limagrain): „E un soi tardiv, foarte productiv dar cu calităţi ceva mai slabe.
Suportă şi chiar se bucură de o fertilizare târzie, undeva în luna mai. La o sută kg azot substanţă comercială pune o tonă jumate în plus la producţie”, ne-a explicat Dan Herţeg.
La porumb, lucrează în general cu hibrizi între 300 şi 400 FAO, de la Monsanto şi RAGT. De asemenea, pe suprafeţe mai restrânse a semănat un hibrid tardiv de la Euralis, din grupa de maturitate 520. La floarea soarelui merge pe hibrizii Neoma şi Brio de la Syngenta, respectiv LE19 de la Pioneer.
Străinii au cumpărat tot pământul
Dan Herţeg ar investi în achiziţia de terenuri, însă nu prea mai are de unde cumpăra. Au venit străinii şi au cumpărat tot. „Nu ne putem lupta cu ei. Dacă noi luăm un credit cu o dobândă de 8-10%, ei primesc cu 1,5-2%. Liberalizarea pieţei funciare din 2014 nu mai reprezintă un pericol pentru fermierul român. Cine a vrut să investească a făcut-o până acum”, consideră fermierul arădean.
30% profit
Cu o cifră de afaceri anuală de peste 1,4 milioane euro, realizează un profit de circa 30%, pe care îl reinvesteşte. I s-a propus să vândă afacerea pe 7 milioane de euro către nişte investitori germani care deţin deja 6.000 de hectare în judeţul Arad, dar nici nu a vrut să audă de aşa ceva. „Nu vând eu, că mie îmi place ce fac. În maxim zece ani hectarul de teren agricol din Arad şi Timiş va ajunge la 15-20 mii de euro. Iar eu în zece ani mai fac încă 5 milioane de euro din profit”, susţine acesta.
Culturile biotehnologice, o necesitate
Adoptarea organismelor modificate genetic nu-l sperie, dimpotrivă, se declară un susţinător al biotehnologiilor. „Unii zic că omul se trage din maimuţă. S-a modificat genetic ca să ajungă om, nu mai are blană, nici coadă. Aşa şi la culturile biotehnologice, o pală a unei gene este modificată pentru ca să reziste la un anumit erbicid. Soia modificată genetic se erbicidează o singură dată şi se curăţă de toate buruienile, în timp ce o soia convenţională se erbicidează de trei-patru ori.
Atunci, întrebarea mea este simplă şi retorică în acelaşi timp: care e mai toxică? Producătorii de erbicide au investit enorm în cercetare, nu au nici un interes în adoptarea culturilor biotehnologice. Aceeaşi problemă poate fi rezolvată erbicidând cu o sută de euro sau folosind glifosat de 12 euro. Când nu vom avea ce mânca, nu vom mai avea de ales…”, este de părere Dan Herţeg.
Fidelitate răsplătită
De când s-a apucat mai serios de agricultură, Dan Herţeg a făcut o adevărată pasiune pentru marca New Holland. I-au trecut prin mâini numeroase maşini, iar în prezent deţine şase tractoare, între 95 şi 350 CP, respectiv două combine, dintre care o CR9060, toate purtând sigla NH. „Lucrez cu New Holland de aproape zece ani şi sunt foarte mulţumit de această relaţie. Lucrez pe credit furnizor, nu prin leasing.
Ei îmi dau utilajul şi eu le plătesc direct lor. Dobânzile sunt foarte rezonabile faţă de bănci”, este de părere fermierul arădean. Acesta mai are în exploatare două semănători de opt rânduri pentru prăşitoare şi încă două semănători de păioase, dar şi o maşină de erbicidat autopropulsată Hardi, despre care spune că el este primul român care a achiziţionat un astfel de utilaj.
