Porumb fără îngrășăminte chimice: Georgeta Dicu a experimentat la Fundulea tehnologia care reduce costurile la sub 1.000 lei/ha pentru nutriția și tratamentele fitosanitare ale porumbului.
Dar, cel mai important este faptul că porumbul poate produce și în condiții vitrege cu schimbări majore de tehnologie.
NUTRIȚIE BAZATĂ EXCLUSIV PE FERTILIZARE BIOLOGICĂ
Georgeta Dicu, director Cercetare-Dezvoltare la Expert Agribusiness din Fundulea, demonstrează că porumbul poate performa și cu o tehnologie bazată exclusiv pe nutriție biologică. Pe o parcelă unde nu s-au aplicat îngrășăminte chimice, hibridul CERA 270 se apropie de înflorire și prezintă o dezvoltare foarte bună.
„Defect profesional. Nu pot trece pe lângă un câmp fără să mă opresc să-l verific”, spune Georgeta Dicu, cercetător la Expert Agribusiness din Fundulea, privind cultura de porumb CERA 270.
Cel mai timpuriu hibrid din portofoliul Expert Agribusiness a fost semănat pe 8 aprilie și a beneficiat de condiții favorabile de vegetație. Temperaturile și precipitațiile din această primăvară au susținut o creștere uniformă, iar în perioada următoare plantele se apropie de faza de înflorire.
PORUMB FĂRĂ ÎNGRĂȘĂMINTE CHIMICE
Particularitatea acestei parcele este tehnologia de fertilizare, în sensul că nu s-au aplicat îngrășăminte chimice complexe. În toamna trecută au fost administrate doar 250 kg/hectar de peleți organici (conțin toate macroelementele: azot, fosfor, potasiu și microelementele esențiale, printre care zincul și fierul).
„Vreau să arăt fermierilor că se poate face o tehnologie simplă, profitabilă și adaptată perioadei în care costurile îngrășămintelor chimice au devenit foarte ridicate”, explică cercetătoarea Georgeta Dicu.
În vegetație, nutriția este susținută prin produse biologice pe bază de bacterii, microorganisme eficiente, acizi humici, aminoacizi și extracte de alge marine.
POTASIUL, ELEMENTUL-CHEIE AL TEHNOLOGIEI
Un aspect mai puțin obișnuit al tehnologiei este aplicarea foliară a potasiului lichid. Georgeta Dicu consideră că acest element este adesea subestimat, deși necesarul porumbului este similar cu cel al azotului.
„Dacă pentru o tonă de producție avem nevoie de aproximativ 25 kg de azot, necesarul de potasiu este comparabil. Problema este că o mare parte din potasiul existent în sol poate deveni inaccesibil plantelor”, afirmă aceasta.
Produsul este administrat foliar în două tratamente, câte un litru pe hectar la fiecare aplicare, perioada optimă fiind înaintea apariției paniculului și a stigmatelor.
TEHNOLOGIA CARE REDUCE COSTURILE LA SUB 1.000 LEI/HA
Potrivit specialistului în ameliorare, întreaga tehnologie de nutriție si protecție utilizată la porumb nu depășește 1.000 lei/ha, o valoare semnificativ mai redusă comparativ cu tehnologiile convenționale bazate pe fertilizare chimică intensivă.
Scopul principal al acestor teste nu este însă obținerea unor producții record, ci asigurarea stabilității programului de ameliorare.
„Pentru mine este esențial să obțin sămânță și să nu pierd generații din programul de ameliorare. Pierderea unui an de cercetare costă mult mai mult decât o producție mai mică într-un anumit sezon”, explică Georgeta Dicu.
Rezultate promițătoare și la floarea-soarelui
Aceeași strategie este aplicată și la grâu și la floarea-soarelui. În cazul culturii de floarea-soarelui amplasată după grâu, nu s-au aplicat deloc îngrășăminte la sol, nici măcar peleți organici.
Sola este împărțită în trei variante tehnologice: produse cu microorganisme eficiente, alge marine și biostimulatori cu potasiu. Primele observații sunt încurajatoare.
„Rezultatele sunt fantastice. La unele parcele de floarea-soarelui plantele au depășit deja înălțimea mea”, spune cercetătoarea.
CITEȘTE ȘI: Grâul semănat târziu, în noiembrie, cu normă redusă de sămânță, fără fertilizare chimică la sol și în vegetație: peste 7-8 t/ha și o economie de 1.500 lei/ha
ATUUL HIBRIDULUI ROMÂNESC CERA 270
CERA 270 este unul dintre cei mai vechi hibrizi creați de compania cu sediul la Fundulea și se află de mulți ani în producție. Fiind un hibrid timpuriu, potențialul său productiv este estimat la 8-10 t/ha, însă avantajul principal îl reprezintă ciclul scurt de vegetație.
Cercetătoarea din Călărași consideră că hibridul are perspective bune inclusiv pentru culturile succesive înființate după orz sau rapiță, sisteme care câștigă tot mai mult teren în contextul schimbărilor climatice și al necesității utilizării eficiente a resurselor.
Georgeta Dicu - invitata noastră la agroSRTORY
Nouă luni pe an stă cu mâinile în pământ, îmbrăcată în salopetă şi încălţată cu bocanci. Stă de vorbă cu plantele care îi raspund de fiecare dată şi nu o lasă la vremuri dificile. Munca de cercetare e grea, dar frumoasă! Este Georgeta Dicu! Ascultă-i povestea la agroSRTORY!
