Cum s-au lansat doi intelectuali în legumicultură - Revista Ferma
7 minute de citit

Cum s-au lansat doi intelectuali în legumicultură

„Sunt importante şi informaţiile, dar în agricultură experienţa te învaţă cel mai bine ce ai de făcut. Este un domeniu care te surprinde în permanenţă, atât pozitiv, cât şi negativ, însă experienţa te ajută să faci faţă provocărilor”, spune Dragoş Delean, în vârstă de 35 de ani, astăzi agricultor „cu acte în regulă” în satul Rădeşti din judeţul Alba. Absolvent de Mate-Info la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, promoţia 2005, tânărul care avea în faţă o carieră în IT s-a gândit să îşi „programeze” în alt fel viaţa. El s-a întors în anul 2011 în micuţul sat cu mai puţin de şapte sute de suflete, de pe malul stâng al râului Mureş, unde în copilărie şi adolescenţă îşi petrecerea doar vacanţele şi unde bunicul său, fost ostaş în armata regală, îşi câştigase faima de legumicultor al zonei.

Dragoş (stânga) şi Ionuţ (dreapta)
La Rădeşti l-a aşteptat o casă, un hectar de pământ în vatra satului şi alte câteva hectare „pe hotar”, dar şi sprijinul unchiului său rămas în localitate. Cu infrastructura de bază asigurată, mai rămânea să hotărască dacă “ virează” de la Cluj înspre Rădeşti, pentru a investi energie, timp şi, desigur, bani într-o oportunitate cu şansele şi riscurile aferente. Decizia nu a venit atât de greu: „Am avut o oarecare istorie în spate, l-am văzut pe bunicul meu cum se ocupă de legume şi totodată în 2011 auzeam în permanenţă la televizor informaţii despre fondurile europene şi oportunităţile din agricultură. În acelaşi timp m-am ferit să stau la calculator 8-10 ore pe zi, într-un birou”, rememorează tânărul.

Prieteni la facultate şi în agricultură
Dragoş s-a mutat la Rădeşti, iniţial sub formă temporară, împreună cu Ionuţ Dumitru (37 de ani), absolvent de Teologie, de care îl leagă o prietenie strânsă din vremea anilor de facultate. „Agricultura este în cazul nostru spaţiul de manifestare pentru un spirit antreprenorial, nimeni nu vine să facă agricultură de dragul roşiei sau al vinetei. Dragoş moşteneşte din familie spiritul întreprinzător, iar omul în viaţă are două soluţii: ori se angajează şi este angajat şi trăieşte intrând într-un sistem creat de altul, ori trăieşte făcând o afacere”, rezumă Ionuţ „filosofia” din spatele decizei celor doi tineri de a-şi investi toate energiile în agricultură. Tânărul, care a început chiar un doctorat în teologie, spune că şi dacă ar fi devenit preot, este foarte posibil să fi ajuns într-un sat, iar munca agricolă nu l-ar fi ocolit. Doar ordinea priorităţilor s-ar fi schimbat, eventual.

Au câştigat un proiect european de peste 40.000 de euro
La Rădeşti, Dragoş şi Ionuţ au început să cultive iniţial 60 de ari de pământ lângă casă – conopidă, porumb zaharat, spanac, vândute în special pe piaţa en-gros, iar în paralel au amenajat pe doi arii un mic solar unde produc în special roşii şi castraveţi. Acum „solărelul” joacă rolul de „şcoală” pentru trei solarii de dimensiuni mari, care acoperă 20 de ari din curtea casei, parte integrantă a proiectului cu finanţare europeană nerambursabilă, în valoare de peste 40.000 de euro, câştigat în acest an de Dragoş. Creşterea roşiilor de ciclul II, a fasolei şi a ardeilor va avea ca principal teren “de manifestare” cele trei solarii, care vor beneficia inclusiv de sistem de încălzire. Totul pentru a asigura o productivitate optimă, în draftul proiectului tânărul oferind estimări cu privire la vânzările scontate.
Accesarea fondurilor europene şi investiţia în solarii sunt, de altfel, pârghiile identificate de Ionuţ şi Dragoş în urma a cinci ani de agricultură pentru dezvoltarea unei afaceri veritabile în agricultură: „Solariile prezintă avantaje multiple: controlezi cultura, dacă ai dat un tratament, ştii că nu vine o ploaie să ţi-l spele, iar dacă vine o noapte geroasă care poate să îţi distrugă integral cultura, poţi să vii să faci un pic de căldură şi ai trecut de hopul respectiv; poţi asigura culturi mai timpurii şi prinzi preţuri mult mai bune. Sunt structuri care te duc spre un anumit succes, în proporţie de 80-90 la sută, pe când afară eşti la mila vremii, acolo se pot întâmpla multe”, rezumă Dragoş.
El explică pe îndelete că pentru a fi rentabile, solariile trebuie exploatate cât mai intens şi de aceea a intercalat rândurile de roşii între altele două cu fasole. Este foarte satisfăcut de sistemul de irigare prin picurare, „unul foarte ieftin şi eficient”, prin care administrează, la nevoie, şi tratamentul plantelor.

Aşteaptă salvarea de la conopidă
Până la finalizarea noilor solarii, tânărul aşteaptă cu nerăbdare plantarea pe 60 de ari a conopidei, aflată încă în răsad, fiind leguma care s-a vândut cel mai bine în toţi aceşti ani. Spanacul, care i-a precedat anul acesta pe circa 40 de ari, nu a trecut la piaţă aşa cum şi-ar fi dorit, iar o bună parte a rămas în pământ: „Perisabilitatea este una dintre principalele probleme cu care ne confruntăm. Când încarc marfa în maşină, ştiu una din două: sau o vând în două-trei zile, sau ajunge la coş”, spune cu oftică Dragoş. „Pentru oameni aspectul rămâne în continuare cel mai important. Întrebau de ce este aşa mare, că poate e bătrân, deşi nu era cazul, şi îl căutau pe cel mic, cu foi subţiri, crescut în solar, care nu avea gust”, spune domnul Romică, unchiul lui Dragoş, însărcinatul cu vânzarea mărfii.
Dragoş tresare atunci când observă primii butoni florali ai roşiilor, dar ştie că în cele din urmă ceea ce contează în agricultură este producţia finală: „O producţie onorabilă la solarii înseamnă un prag de circa o sută de tone la hectar, dacă foloseşti hibrizi şi materialul genetic corespunzător. Este imperios necesar să-l atingem, ca afacerea să fie viabilă, altfel ne luăm catrafusele şi ne ocupăm de altceva”, conchide tânărul agricultor.

 

NU I-A PRINS CURENTUL BIO
Pentru Dragoş şi Ionuţ, cultivarea în sistem bio a legumelor, cel puţin în România, rămâne un mit, întrucât de la plantare şi până la recoltare plantele sunt supuse unor provocări continue din partea dăunătorilor sau a unor boli. „Toate lucrările sunt dificile, fiecare etapă este cu problema ei, plantele sunt vii, în jurul lor se mişcă alte vietăţi care vor să le mănânce şi tu trebuie să le combaţi. Sunt dăunători şi anumite boli care îţi pot distruge planta în proporţie de sută la sută. La plantare e stresul transplantării, apoi trebuie să asiguri o creştere uniformă, care să te ducă spre rod, nu spre o parte vegetativă excesivă. După ce dă fructul, sunt anumite carenţe de calciu care trebuie corectate; sunt provocări de la A la Z, nu există un moment în care să zici că de acum este bine, nu mai ai nici o grijă”, spune Dragoş.
Găsirea unor oameni disponibili să lucreze şi totodată suficient de responsabili pentru a le fi însărcinate diferite munci rămâne un proces foarte dificil. „Poţi să ai bani, să investeşti şi să nu poţi să profiţi de asta, dacă nu ai oamenii potriviţi, pentru că nu îi găseşti. Ai nevoie de persoane şi cu minime cunoştinţe, care să ştie, de exemplu, cum să aplice un tratament”.

 

DragoÅŸ Delean
Dragoş Delean, tânăr agricultor: „Agricultura este un domeniu mai complicat şi mai dificil decât ar părea. Ca să merite, să ai un randament bun dintr-o asemenea activitate, trebuie să obţii producţii foarte mari, cu care o familie la ţară nu este obişnuită, pentru că investiţiile sunt mari”.

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 10 (193) din 1-15 iunie 2017

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →