Proiectul este finanțat de programul Erasmus+ și este centrat pe efectele schimbărilor climatice asupra agriculturii. Scopul activităților vizează realizarea unor module de formare pentru învățământul agricol axate pe specificitatea agriculturii practicată în condițiile schimbărilor climatice.

DIFERENŢE MARI DE TEMPERATURĂ

Studiile privind schimbările climatice și efectele acestora asupra activității agricole arată faptul că, pe fondul descreșterii resurselor de apă cu 10-30% și al intensificării fenomenelor meteo extreme, producția vegetală europeană variază foarte mult în fiecare an.
În România, deși creșterile temperaturilor medii anuale au fost mai mici decât mediile globale (0,3 grade C faţă de 0,6 grade C, în perioada 1901-2000 și 0,5 grade C faţă de 0,74 grade C, în perioada 1906-2005), s-au înregistrat unele diferențieri regionale alarmante. Dacă în Sudul și Estul României creșterile de temperaturi medii anuale au ajuns și până la 0,8 grade C, în zonele intracarpatice creșterile au fost predominant nesemnificative.

PRECIPITAŢIILE, ÎN SCĂDERE

Din punct de vedere pluviometric, în aceeași perioadă 1901-2000, s-a înregistrat o tendință de reducere a cantităţilor anuale de precipitaţii, în unele areale agricole din Sud-Estul României instalându-se fenomenul de aridizare.
Pentru orizontul de timp 2022-2050 se estimează o continuare a descreșterii cantităților de precipitații, cu un deficit pluviometric major îndeosebi vara și cu o creștere a temperaturii aerului pe parcursul întregului an.
În aceste condiții, se preconizează o reducere cu 6-8% a cererii de energie în timpul iernii dar, până în 2030, o creștere cu 28% a solicitării de energie în timpul verii.

Agronomii sunt persoane cheie pentru menținerea viabilității agriculturii pe termen lung în fața schimbărilor climatice. Adoptarea bunelor practici presupune instruirea specialiștilor, producătorilor și studenților din domeniu. Scopul proiectului este formarea formatorilor.
IULIANA MOTRESCU
Coordonator grup România, USV Iași

S-AU REDUS DRASTIC RECOLTELE

În Europa Centrală și de Est, cele mai afectate sunt culturile anuale cerealiere, prășitoarele, seceta și arșița din perioada de vară, atunci când culturile prezintă o cerință foarte mare de apă, reducând drastic recoltele.
În acest context, se recomandă atât revizuirea structurii culturilor agricole, cât și adaptarea tehnologiilor, urmărind conservarea resurselor de apă și de sol.
„Schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă cu care se confruntă astăzi omenirea. Clima este unul dintre factorii esențiali în producția agricolă. Agricultura produce schimbări climatice și, în același timp, este puternic afectată de schimbările climatice”, a punctat șef lucr.dr. Iuliana Motrescu, din cadrul Facultății de Horticultură a USV Iași, coordonatorul grupului din România.

PARTENERIAT PENTRU CERCETARE

Institutul Central de Cercetări Horticole Atatürk Turcia este coordonatorul principal al proiectului, din echipa de parteneri făcând parte şi Universitatea Bohemia de Sud din Cehia, Universitatea Bilecik Seyh Edebali Turcia, Institutul de Agricultură și Silvicultură din Maribor – Slovenia, Institutul de Zootehnie din Belgrad – Serbia și Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași, România.
Toate rezultatele practice obținute în urma cercetărilor internaționale, în mod firesc, se transformă în date de referință și în recomandări tehnologice pentru producătorii agricoli.

Ne dorim să promovăm la noi, dar și în țările partenere conceptul de „Green growth”, care descrie un proces de dezvoltare economică durabilă care recunoaște interrelația și interdependența elementelor economiei, mediului și societății în ansamblu.
DANIEL BUCUR
Cadru didactic USV Iași, membru echipa de proiect

SISTEME NOI DE CULTURĂ

Printre rezultatele proiectului se numără CLIAVE Learning Management System (C-LMS), sisteme de cultură rezistente la schimbări climatice, utilizarea unor noi tehnici de irigație pentru producția sustenabilă și protejarea resurselor de apă în condițilie schimbărilor climatice, recomandări pentru managementul integrat al dăunătorilor pentru a face față schimbărilor climatice, creșterea animalelor în condițiile schimbărilor climatice: impact, diminuarea efectelor negative și adaptare.
”O strategie de creștere verde valorifică oportunitățile economice oferite de noile tehnologii, reducând în același timp impactul asupra mediului al unor astfel de schimbări. Principiile de creștere verde pot oferi un cadru cuprinzător pentru gestionarea resurselor de apă și prioritizarea deciziilor de investiții. Va fi nevoie de practici ecologice pentru a ne îndrepta către un viitor climatic mai plin de speranță”, menționa Prof.univ.dr. Daniel Bucur, cadru didactic la USV Iași și membru în echipa de proiect.

10 METODE PENTRU A ECONOMISI APA ŞI A REDUCE ENERGIA

Specialistul mai puncta faptul că folosirea panourilor foltovoltaice pentru pomparea apei de irigație ar reduce consumul de combustibili fosili și volumul gazelor cu efect de seră.
Din punct de vedere al apei și al climei, fermierii pot folosi un arsenal de metode pentru a economisi apă și pentru a reduce consumul de energie, cum ar fi:
1 folosirea panourilor foltovoltaice pentru pomparea apei de irigație;
2 promovarea irigației prin picurare;
3 reorientarea către soiuri/hibrizi cu toleranță ridicată la temperaturi ridicate și stres termic;
4 practicarea agriculturii ecologice;
5 reducerea riscului de transmitere a bolilor şi a dăunătorilor;
6 protejarea solurilor împotriva eroziunii, scurgerii la suprafaţă şi formarea crustei;
7 utilizarea eficientă a nutrienţilor pentru plante;
8 practicarea asolamentului de câmp;
9 formarea de structuri asociative ale producătorilor;
10 modernizarea exploatațiilor agricole pentru a putea implementa tehnologii adaptate schimbărilor climatice.

FERMIERII SĂ FIE PREGĂTIŢI!
Indiferent dacă fermierii sunt sau nu de acord cu privire la cauzele sau chiar la existența schimbărilor climatice, cercetătorii sunt de acord că agricultorii încă trebuie să își pregătească fermele pentru consecințele creșterii temperaturii, creșterea CO2 atmosferic și evenimente meteorologice extreme.
Reducerea cantității de precipitații anuale și încălzirea atmosferică afectează deja activitatea de producție agricolă. Se impun acțiuni strategice de ameliorare a situației, fiind necesară o abordare globală.

Conservarea utilizării apei este vitală pentru orice fermă, în special în perioadele de secetă!

un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi