Cum protejăm scroafele de stresul caloric? - Revista Ferma
6 minute de citit

Cum protejăm scroafele de stresul caloric?

Foto 2 iStock 1214508295 NARIN EUNGSUWAT Cum protejăm scroafele de stresul caloric?
foto: iStock.com/NARIN EUNGSUWAT

Încă din luna mai, meteorologii ne-au avertizat că am putea avea și în acest an o lungă vară fierbinte. Acesta este motivul pentru care abordăm din nou subiectul stresului caloric la scroafe.

Stresul caloric, în general, se instalează atunci când temperatura ambientală o depășește pe cea pe care o denumim zona termică neutră pentru animal. Această zonă de neutralitate este o caracteristică a fiecărei specii și categorii de vârstă. Depășirea acestui prag are drept cauză căldura produsă în interiorul corpului animal, la care se adaugă cea provenită din mediul exterior. Însă, pentru a stabili care sunt valorile termice de instalare a stresului caloric nu contează doar temperatura, ci și umiditatea din mediul ambient, dar și curenții de aer.

Zona de neutralitate termică

De regulă stresul caloric este împărțit în patru categorii: normal, de alertă, de pericol și de urgență. Variațiile zonei termice neutre depind mult însă și de masa corporală a animalului.

Cele mai multe studii au demonstrat că zona de neutralitate termică a scroafelor este cea de la 180C, o valoare mult mai redusă decât cea a porcilor destinați abatorizării, atât din cauza masivității corporale a scroafelor de prăsilă, dar și a capacității reduse a acestora de a-și reduce temperatura corporală internă prin accelerarea respirației, datorită dimensiunilor relativ mici a plămânilor. De asemenea, majoritatea cercetărilor se derulează pe scroafe în lactație, întrucât acestea consumă zilnic o cantitate mare de furaj, din care o bună parte se transformă în căldură internă. Pe de altă parte, datorită faptului că zona de neutralitate a purceilor este cuprinsă între 27 și 320C, fermierul este obligat să găsească soluții pentru a stabiliza temperatura din maternitate între 21 și 250C, cu scopul de a limita efectele negative ale instalării stresului caloric la scroafele lactante.

Impactul asupra scroafelor gestante și asupra purceilor

Trebuie făcută precizarea că stresul caloric are un impact negativ și asupra scroafelor gestante, cu implicații nedorite și asupra purceilor. Mai mult, efectele negative diferă și în funcție de stadiul gestației. Astfel, într-un raport recent se precizează că stresul termic în primul stadiu conduce la creșterea mortalității embrionare, aspect care determină o reducere a ratei fătărilor, dar și a greutății individuale a purceilor la fătare. Pe de altă parte, stresul caloric instalat în ultima parte a gestației conduce la o creștere semnificativă a numărului de purcei fătați morți.

Caracteristici biologice de luat în calcul

Răspunsul la întrebarea cheie ”Cum protejăm scroafele de acest stres caloric?” trebuie să pornească de la caracteristicile biologice ale acestei specii.

  1. Prima dintre acestea este că porcul nu are glande sudoripare care să mijlocească pierderea de căldură corporală. Ca atare odată cu creșterea temperaturii ambientale, scroafele își vor adapta comportamentul prin reducerea activității fizice și contact crescut al pielii cu pardoseala care, de regulă, are o temperatură mai scăzută decât cea a corpului.
  2. De asemenea, scroafele își vor schimba și comportamentul alimentar, preferând să consume furajul mai ales seara și dimineața devreme, profitând de răcoarea acestor perioade din zilele caniculare. Scroafele gestante nu-și vor schimba radical comportamentul alimentar datorită faptului că au la dispoziție o rație de furaj restricționată cantitativ (la 3-3,5 kg/zi), însă, la fel ca și cele lactante, își vor petrece o mare parte a zilei inactive, alungite pe pardoseala mai răcoroasă.
  3. Consecința primară la scroafele lactante în caz de stres caloric este reducerea apetitului și, implicit, a cantității de furaj consumat, cu efect negativ direct asupra producției de lapte și indirect asupra purceilor (creștere lentă).
  4. Pe de altă parte, în cazul scroafelor gestante stresul caloric determină accelerarea respirației și creșterea temperaturii corporale pentru a permite dilatarea vaselor sangvine periferice. Ca atare, sângele va fi redirecționat preponderant către piele în detrimentul uterului, iar consecința directă este reprezentată de scăderea ritmului de creștere a fetușilor, cu efect negativ asupra masei corporale individuale a purceilor la fătare.

Cum pot fi limitate efectele stresul caloric?

Pentru protejarea scroafelor împotriva stresului caloric nu există decât două variante: 1) fie găsim soluții pentru stoparea acestuia prin asigurarea confortului termic al scroafe, 2) fie prin îmbunătățirea capacității scroafelor de a se adapta la condițiile de mediu canicular. Acest din urmă obiectiv poate fi atins prin selecție și ameliorare care, evident, este unul de durată.

O variantă alternativă propusă de unele companii care dezvoltă aditivi furajeri ar fi de stimulare a adaptabilității scroafelor la stresul caloric și, implicit, menținerea unui comportament normal de furajare și adăpare.

Cheia rezolvării problemei

În concluzie se impune precizarea că atât în zonele temperate, dar și mai mult în cele tropicale, stresul caloric are efecte negative pe termen lung atât asupra vieții productive a scroafelor, cât și asupra performanțelor descendenților. Identificarea de soluții specifice care acționează favorabil la nivelul sistemului nervos central al animalelor reprezintă calea spre rezolvarea problemei stresului caloric.

EFECTELE STRESULUI CALORIC

La scroafele lactante impactul stresului caloric poate fi rezumat astfel:

  • La o creștere a temperaturii ambientale de la 18 la 290C, producția de lapte scade cu 12 până la 26%, efectul fiind o reducere a acumulării zilnice a masei corporale a purceilor cu 300 – 750 g/zi;
  • O accelerare a pierderii de rezerve energetice reflectată în grosimea stratului dorsal de grăsime cu 1.2 – 1.4 mm, cu impact negativ asupra performanțelor reproductive ulterioare.

În cazul scroafelor gestante efectele stresului caloric sunt și mai extinse, întrucât se manifestă și în perspectivă astfel:

  • Fătări precoce cu până la 2 zile mai devreme;
  • Număr crescut de purcei fătați morți;
  • Scăderea greutății purceilor la fătare cu 16-20%.
  • Spor mediu zilnic mai redus al acestora până la abatorizare, în paralel cu o creștere a acumulării de grăsime corporală.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →