Mulți crescători nu conştientizează faptul că vacile în gestație avansată (repaus mamar) trebuie hrănite diferit faţă de cele în lactație. Faza de gestație avansată este cu 60 de zile înainte de fătare.
Alimentaţia vacilor în gestaţie avansată trebuie să satisfacă atât cerinţele pentru întreţinerea funcţiilor vitale, cât şi cele pentru dezvoltarea fătului şi pentru depunerile de substanţe nutritive de rezervă.
Pentru dezvoltarea fătului şi acumularea substanţelor nutritive de rezervă, în perioada de la înţărcare şi până cu 21 zile înainte de parturiţie, necesarul se calculează ca pentru o producţie de 7 litri lapte, iar în perioada următoare până la fătare, corespunzător unei producţii de 9 litri lapte.
VACILE CU PRODUCŢII MARI
În orice fermă sunt și vaci care dau producții mari de lapte, la noi în țară aceasta însemnând vacile care dau peste 25-30 l lapte pe zi. Acestea trebuie să beneficieze de o atenție sporită în perioada de gestație avansată.
La aceste vaci de o importanţă deosebită este pregătirea foarte bună pentru fătare şi asigurarea unei perioade de repaus mamar mai lungă, respectiv 75-90 de zile. Înţărcarea lor este dificilă fiind necesar ca, pe lângă reducerea numărului de mulsori să se realizeze modificarea structurii raţiei, prin reducerea sau chiar excluderea concentratelor şi înlocuirea unei părţi din fibroase cu furaje grosiere.
CE SE ÎNTÂMPLĂ DUPĂ ÎNŢĂRCARE
După înţărcare trebuie să se revină treptat la o hrănire abundentă şi completă, utilizându-se furaje cu digestibilitate ridicată şi concentrate cu efect laxativ (tărâţe de grâu, făină de ovăz), reprezentând 25-30% din structura raţiei. În acest fel are loc obişnuirea microsimbionţilor la raţiile de după parturiţie, bazate pe cantităţi mari de concentrate, care permit reducerea pierderilor prea mari în greutate şi susţinerea unor producţii mari de lapte.
FURAJE ÎN SEZONUL ESTIVAL
Fiind în sezonul de vară, vacile în gestaţie avansată trebuie să consume furaje verzi în cantităţi de 40-60 Kg/zi, care pot asigura 75-80% în structura raţiei, diferenţa fiind reprezentată de amestecurile de concentrate.
În cazul leguminoaselor, masa verde se constituie și ca sursă de proteine şi trebuie consumată pălită și administrată la iesle.
Nutreţurile concentrate, date sub formă de amestecuri de concentrate, pot fi alcătuite din: porumb şi orz 55-60%; tărâţe de grâu; şroturi de floarea soarelui, mazăre 35-40%. Partea minerală (cretă furajeră, sursă de fosfor, sare) şi premixul vitamino-mineral se administrează în cantităţi medii de 1,5-2,5 kg sau 0,3-0,5 kg/100 kcorp, condiţionat de producţia de lapte planificată în lactaţia următoare.
EVITAŢI ŞROTUL DE SOIA!
Am evitat folosirea șrotului de soia, acesta fiind o materie primă scumpă, mai greu de procurat (vine din import) şi pe care o direcționăm cu precădere în hrana monogastricelor. De asemenea, șrotul de soia are o degradabilitate ridicată la nivelul rumenului, aminoacizii rezultaţi din degradarea proteinei fiind folosiți de către microsimbionții ruminali şi transformati în proteină cu o valoare biologică mai redusă.
Alte materii prime care pot fi folosite ca și sursă de proteine în amestecurile de concentrate sunt: șrotul de floarea soarelui, mazărea, tărâțele de grâu, șrotul de rapiță.
Care este raţia pentru o vacă în greutate de 600 kg în repaus mamar (vara) şi ce amestec de concentrate putem folosi, aflaţi din revista Ferma, ediţia 1-14 august 2023!
Deşi suntem obişnuiţi ca în iulie-august să vedem vacile pe păşune, din cauză că este o perioadă secetoasă, pajiştile nu pot asigura animalelor suficientă masă vegetală. Ce facem în această situaţie?
un articol de
LAVINIA ŞTEF
USAMVB Timişoara
