Cum ajută ONG-urile cooperativele agricole? - Revista Ferma
6 minute de citit

Cum ajută ONG-urile cooperativele agricole?

cooperare in agricultura Cum ajută ONG-urile cooperativele agricole?Societatea civilă din România se implică de peste 10 ani în zona rurală, pentru a-i sprijini pe micii producători agricoli să se asocieze și să reușească ulterior să aibă acces la piață.

CoopNet este un proiect amplu, care implică mai multe ONG-uri. Ce ar trebui făcut, în contextul noii PAC?

Cooperativizare și birocrație

Sprijinirea formelor asociative, a cooperativelor agricole, care s-au constituit mai timid la început, iar mai apoi procesul de înființare s-a accelerat, a început cu zece ani în urmă, prin finanțări acordate de Fundația Româno-Americană.

”Am dat de-a lungul anilor 6 milioane de euro, pentru a contribui la înființarea unor cooperative agricole. Nu știu dacă e mult, dacă e puțin, aceasta este suma”, a precizat Roxana Vitan, directorul FRA.

De la CAP la cooperative

Efortul postrevoluționar de convingere a micilor producători români să se asocieze în cooperative agricole nu a fost unul ușor, pe fondul experienței negative trăite în comunism, când „ceapizarea” satului românesc a fost, în mare parte, forțată.

De aceea, a fost nevoie ca mai multe ONG-uri să pună umărul și să ia cu asalt satele românești, să le prezinte sătenilor avantajele cooperativizării pe stil nou, în economia de piață.

Fondurile europene acordate în cadrul PNDR, prin PAC, au fost un stimulent decisiv pentru lansarea noii cooperativizări, atunci când, prin ghidurile solicitantului, a fost acordat un punctaj favorabil acestor structuri asociative.

Un proiect şi 5 ONG-uri

Proiectul CoopNet a fost lansat în 2017, de mai multe ONG-uri: Fundația Civitas pentru Societatea Civilă Filiala Cluj-Napoca, Fundația Centrul pentru Educație Economică și Dezvoltare din România (CEED), Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE), Centrul de Mediere și Securitate Comunitară (CMSC), Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC).

Experții în diferite domenii (management, marketing, juridic, contabil etc.) i-au ajutat pe unii fermieri să înființeze cooperative agricole, dar i-au și antrenat pe liderii unor cooperative deja înființate să își îmbunătățească activitatea sau să treacă peste obstacolele puse în cale de birocrația statului român, mai ales în procesul de accesare a banilor europeni.

Promisiuni de la Capitală…

Balogh Marton, administrator Civitas, a afirmat: ”contribuim și noi la prosperitatea țării”, reclamând, totodată, că șefimea structurilor din teritoriu ale unor autorități publice centrale cu competențe în agricultură și acordarea fondurilor europene pune frână unor proiecte: ”doamna Lucica – un nume generic – face cu pixul ce vrea dumneaei, deseori în contradicție cu deciziile sau asigurările primite de la București. Când mergem la București, suntem primiți bine, ni se promite că o să fie ok, când venim la județ, lucrurile se schimbă, se blochează!”.

Câte cooperative sunt active?

Cu ajutor de la ONG-uri sau prin efort propriu, avem acum aproximativ 1.500 de cooperative agricole. Numărul acestora a crescut foarte mult din 2012, când erau înregistrate 460 C.A.

În 2020 au fost înregistrate 1485 C.A., dar dintre acestea numai jumătate au depus bilanțul contabil. Situația prezentată de organizatorii evenimentului de la București este următoarea: ”deși se poate observa o creștere importantă din punct de vedere economic și numeric a sectorului în ultimii ani, cifrele financiare reflectau în 2020 performanța scăzută a acestora: 59 de cooperative aveau cifra de afaceri 0 (deși au depus bilanț nu au avut activitate economică), un sfert dintre cooperative aveau o cifră de afaceri sub 10.000 de euro”.

Cooperativele de pe hârtie

Doar 322 de cooperative din România au declarat profit în 2019, fiind eligibile pentru un un împrumut bancar. Florentin Bercu, director executiv al Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), a confirmat că sunt cooperative care ”doar au fost înființate”, fără să fie funcționale și astfel, nu și-au depus bilanțul contabil.

Bercu speră ca Registrul Comerțului să verifice aceste entități și cele care nu se conformează, în termen de 100 de zile, să fie desființate!

Sunt bani pentru cooperare?

Procesul de cooperativizare ar trebui să continue și în noua PAC. Mihaela Luca, manager de programe în cadrul DG AGRI – Comisia Europeană, a vorbit despre importanța Grupurilor de Producători (G.P.) și a Organizațiilor de Producători (O.P.), forme asociative orientate către piață, care pot include și cooperative agricole.

cooperare in agricultura 2 Cum ajută ONG-urile cooperativele agricole?

Obiectivele de înființare a G.P., cu ajutorul fondurilor europene, au fost atinse parțial. În PAC 2007-2013, România a avut 22,5 milioane euro pentru a înființa 165 G.P., dar au fost înfințate numai 58 de grupuri, pentru care a fost absorbită suma de 5,6 mil euro.

Bani vor fi, dar mai puţini!

Prezent la dezbateri, secretarul de stat în MADR, Costin Telehuz, a recunoscut că ”pentru cooperare, alocările sunt mai mici, avem un buget mai mic pentru PNS, toată lumea cere mai mult. E dificil de tăiat dintr-o parte și dat în altă parte”. Bani vor fi așadar pentru cooperare, dar mai puțini!

La discuții au fost prezenți și reprezentanți ai unor cooperative agricole. De pildă, Raluca Barbu, secretar și membru fondator al Cooperativei „Sol Bun” din Brașov, spune că a intrat în proiectul CoopNet 2.0., o continuare a proiectului din 2017, pentru a beneficia de expertiza oferită de ONG-uri.

COOPERAREA TREBUIE SPRIJINITĂ

În PAC 2014-2020 ar fi trebuit înființate 72 G.P., cu suma de 25 mil euro, dar au fost înființate numai 35 G.P., cu 9 milioane de euro. Mihaela Luca a cerut Ministerului Agriculturii să introducă în noul PNS mai multe intervenții financiare pentru a sprijini cooperarea fermierilor: ”MADR să găsească banii necesari să crească numărul Grupurilor de Producători, pentru a crește cantitatea și calitatea producției agricole”.

Nu este deloc uşor să alcătuieşti o documentaţie pentru o cooperativă agricolă, dar nici imposibil. Cum au reuşit legumicultorii din Probota să depăşească obstacolele?

Cooperativa Agricolă Legume Belinţ a luat fiinţă în 2016, la iniţiativa câtorva producători din vestitul bazin legumicol timişean. Cum funcţionează cooperativa care face toţi banii?

 

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →