De la aproape 400 de hectare, cât se lucrau în urmă cu un deceniu, astăzi, ferma coordonată de Radu Mărtinescu, împreună cu fratele său mai mic, Marius Mărtinescu, exploatează aproximativ 900 de hectare, orizontul de extindere fiind nelimitat, după cum spune chiar tânărul fermier.
CEL PUŢIN 1500 DE HECTARE
Terenurile lucrate în cadrul fermei tânărului vrâncean se află pe teritoriile comunelor Ciorăști (sediul fermei și localitatea natală a tatălui), Măicănești, Bălești și Sihlea.
”În mod concret, dorim măcar să depășim dimensiunea inițială a fermei, care a fost înființată de tatăl nostru și de regretatul său frate. Dan (tata) și Ionel Mărtinescu porniseră prin anii 1990 cu aproximativ 1500 hectare. Din cauza unor probleme personale, suprafața s-a tot redus, până la dimensiunea de vreo 400 de hectare în anul 2012, atunci când am preluat ferma. De fapt, mereu am stat pe lângă tata dar, la 18 ani, atunci când mi-am luat permisul de conducere, am început să fiu mai activ, inclusiv pe partea de colaborări și parteneriate. Practic, de atunci am început să caut primele soluții pentru dotarea și modernizarea exploatației noastre agricole. Probabil că aplecarea înspre zona de performanță tehnică și de retehnologizare vine și din faptul că am absolvit specializarea Autovehicule Rutiere, din cadrul Facultății de Transporturi a Universității Politehnica din București”, mărturisea Radu Mărtinescu.
Tehnologiile noi și digitalizarea sunt pârghii atractive pentru a avea un control bun al cheltuielilor și un orizont favorabil de profit, dar sunt costisitoare. De aceea, investițiile trebuie făcute treptat însă constant și cu convingerea că este calea cea potrivită.
RADU MĂRTINESCU
Agricultor din Ciorăști, jud. Vrancea
INVESTIŢII ÎN DIGITALIZARE
În ultimul deceniu, în fermă s-a investit în mod constant în îmbunătățirea parcului tehnic și în orientarea către digitalizarea activității de producție agricolă. Radu Mărtinescu este cel care se ocupă personal de selectarea, exploatarea și întreținerea utilajelor.
Prima investiție pe zona de digitalizare a fost un simplu GPS. Apoi, tatăl lui Radu a venit cu câteva sisteme de management al fermei și i le-a dat să… „se joace cu ele”.
„M-am jucat atât de mult, încât am reușit să gestionăm în amănunt atât cheltuielile, calitatea și condițiile de efectuare pentru fiecare lucrare agricolă, cât și istoricul activității. La un moment dat, nu știam ce hibrid fusese pe o parcelă unde obținusem rezultate foarte bune. Imediat, am apelat la sistemul adus de tata și descifrat de mine și am identificat absolut tot ceea ce a existat și s-a realizat pe acea parcelă, respectiv fertilitatea solului, hibrizi, tehnologie și calendar al lucrărilor, aport de apă, etc.”.
O SEMĂNĂTOARE SCUMPĂ, DAR EFICIENTĂ ÎN CÂMP
Tot cu sprijinul tatălui, au reușit să pună la lucru, pentru prima dată în anul agricol 2022, propria semănătoare variabilă pentru prășitoare. Poate să efectueze atât semănatul variabil, cât și fertilizarea variabilă, având în dotare un fertilizator comandat electric.
„A fost o experiență deosebită, ne-am simţit fermieri moderni. Investiția într-o astfel de semănătoare nu scade sub 100 de mii de euro și acum, rămâne să vedem în cât timp se va amortiza cheltuiala, pentru că totul depinde și de condițiile climatice, care influențează în mod esențial nivelul și calitatea producțiilor și, implicit, veniturile noastre”, puncta Radu Mărtinescu.
DE 4 ANI AU RENUNŢAT LA RAPIŢĂ
Învățând din experiențele tatălui și dorind să nu mai repete anumite situații nefavorabile din punct de vedere financiar, tânărul fermier a luat decizia de a renunța la cultura de rapiță și de a se axa pe 3 culturi principale, respectiv grâu, porumb și floarea soarelui, iar pe suprafețe mai mici, lucernă.
”De vreo 4 ani, am renunțat total la rapiță, deoarece în zona noastră ploile vin târziu, rapița nu se dezvoltă și nu intră în iarnă în condiții optime, producându-ne mari emoții și, chiar, pierderi financiare. Țin minte că, într-un an, tatăl meu înființase cultura de rapiță pe aproximativ o treime din suprafață și au fost atât de importante pierderile, încât apăruse teama de faliment. Nu a falimentat, dar de atunci a fost mult mai riguros la alegerea culturilor, care trebuie să fie perfect potrivite zonei. Ținând cont de aceste rigori și căutând să investim cât mai strategic, am reușit să performăm în domeniul producției agricole”.
DRUMUL DE LA VÂNZAREA DIN LAN, LA EXPORTURI
Cât privește valorificarea, până când Radu a devenit membru al Clubului Fermierilor Români, recoltele se livrau traderilor din zonă. În cadrul întâlnirilor profesionale organizate de Clubul Fermierilor Români, a cunoscut mai mulți oameni din domeniu, şi-a creat contacte noi și a identificat alte posibilități de valorificare a producțiilor.
„De vreo 4 ani, am reușit să livrăm chiar și la export, în Olanda și Italia. Rigorile sunt mari, dar, din nou, ne-au ajutat foarte mult și investițiile făcute în modernizarea tehnică și digitalizarea activității. Într-adevăr, investițiile sunt destul de mari, dar beneficiile sunt semnificative și vin nu numai direct, prin producții performante care permit amortizarea cheltuielilor într-un timp rezonabil, ci și indirect, prin creșterea clasei de calitate a propriei activități și, ca urmare, prin atingerea unui nivel mai înalt al afacerii agricole”, arăta tânărul fermier vrâncean.
TÂNĂR LIDER ÎN AGRICULTURĂ
Pe partea administrativă, Radu Mărtinescu a nutrit permanent dorința de a dezvolta performanțele manageriale din fermă, căutând să dobândească noi abilități și cunoștințe specifice. Astfel, a decis să urmeze programul “Tineri Lideri pentru Agricultură”, inițiat de Clubul Fermierilor Români. După absolvirea primei ediții a programului, a urmat și cursurile de perfecționare managerială “Antreprenor în Agricultura 4.0”.
”Ambele programe m-au ajutat foarte mult, deoarece lucrurile pe care le aplicam la nivel de management al fermei sau de reprezentare a intereselor erau conturate mai mult instinctiv. Au fost ani în care am acumulat cunoștințe actualizate și armonizate cu aceste timpuri, pe care le-am și aplicat în fermă și, iată, până acum, pot spune că am luat decizii benefice, mi-am conturat o personalitate care a câștigat și simpatia celor cu mai multă experiență și, treaptă cu treaptă, am crescut ca afacere. Sunt mândru de faptul că, din acest an, sunt secretar regional al Clubului Fermierilor Români, pentru zona Moldova Sud”, spune Radu Mărtinescu.
INVESTIŢII STOPATE DE SECETĂ
Din cauza condițiilor climatice, proiectele de noi investiții au fost suspendate, deși fermierul vrâncean și-ar fi dorit să găsească în timpul cel mai scurt o cale de a investi în noi sisteme de prelucrare a solului. Din păcate, din cauza secetei extreme, producțiile au fost deosebit de mici: o medie de 900 kg grâu/ha, 700 kg floarea soarelui/ha, producția de porumb fiind îmbalotată în întregime.
Radu Mărtinescu a reușit, totuși, să își păstreze speranța și, cu mult curaj, a pornit un nou an de producție agricolă.
un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
