CULTURILE DE TOAMNĂ SUNT LA PĂMÂNT - CE FAC FERMIERII PENTRU A LE SALVA? - Revista Ferma
4 minute de citit

CULTURILE DE TOAMNĂ SUNT LA PĂMÂNT – CE FAC FERMIERII PENTRU A LE SALVA?

CULTURILE DE TOAMNĂ SUNT LA PĂMÂNT_b

Aproape că nu se mai vorbeşte de ani buni în agricultură. Iar acest sezon agricol este parcă şi mai dificil. Agriculturii fac faţă cu greu provocărilor meteorologice.

VASLUI

Florin Platon_b
Calamitate pe jumătate

Vasluianul Florin Platon spune că seceta şi cele două episoade de îngheţ la sol, cu temperaturi de până la -9oC, i-au pus grâul la pământ. Ultima brumă groasă de primăvară a ţinut o săpămână. „Am semănat 80 ha în două parcele. Una-i calamitată peste jumătate, cealaltă 40%. Pe 18 ha voi aplica un tratament cu aminoacizi să văd dacă le salvez”, explică fermierul.
Acesta are 110 ha cu cereale păioase. Şi orzul, cultivat pe 30 ha, se resimte pe urma secetei şi a îngheţului la sol.
Rapiţă nu-i „mai trebuie pe viaţă”! Va semăna doar 10 ha cu floarea-soarelui. „Mai mult nu se merită, pentru că preţul s-a dus în cap şi nu avem tratament la sămânţă; dacă o mănâncă Tanymecus, asta este”, se resemnează cultivatorul. Va mai însămânţa cu porumb alte 70 ha, în preajma Paştilor, deoarece solul e încă rece.

BRĂILA

Maria Andrei_bGrâul bătut de brumă

Aceleaşi probleme cu grâul şi în ferma brăileană Lanul auriu, a Mariei Andrei. „Am avut un îngheţ urât de tot. Preţ de două zile au fost -7oC cu o brumă groasă care a pârlit foarte tare tot grâul, dar mai cu seamă fraţii, în proporţie de 40-50%. Şi toţi cultivatorii cu câmpurile aşezate de-a lungul şoselei Brăila-Focşani au culturile compromise”, declară fermiera.
Maria Andrei a aplicat un îngrăşământ foliar cu crom şi cupru pentru a cicatriza rănile plantelor: „Nu am mai păţit aşa ceva de 20 de ani. Plantele decălite, nepregătite pentru îngheţ, au plecat în vegetaţie. Bruma are efecte mai distructive decât zăpada. Dacă nu va ploua să stimuleze dezvoltare noilor fraţi, va fi compromis de tot grâul. Păcatul e că nu am cultura asigurată; Nici o societate nu asigură pentru îngheţurile de primăvară”.

DOBROGEA

Gheorghe Albu_b
Floare semănată în pat rece!?

„Am semănat 2.760 ha de grâu, 400 de orz şi 250 ha cu lucernă. Din zi în zi se vede efectul negativ al deficitului de apă şi al temperaturilor oascilante”, ne-a declarat Gheorghe Albu, cunoscutul fermier din Viişoara – Constanţa.
„Am însămânţat 1.500 ha cu floarea-soarelui (pe 26 martie a.c.), trecând peste normele tehnologiei clasice, care susţin că temperatura în sol să fie de 7-9 grade. Noi am lucrat la temperaturi mult mai joase din două motive: este interzis tratamentul seminţei cu neonicotinoide şi nutrim speranţa că plantele vor răsări înainte de atacul de Tanymecus”, a explicat fermierul.
Gheorghe Albu nu va semăna porumbul (540 ha) la mai puţin de 10 grade C în sol.

CLUJ

Nichifor Lascau_b
Câmpul nu arată rău!

Clujeanul Nichifor Lăscău era urcat pe tractor la semănatul florii-soarelui. Mai avea puţin de lucru şi termina cele 55 ha pregătite din disc. „Momentan nu arată rău câmpul! Aici, la Luncani este ceva umiditate în sol, dar mai trebuie. Mai am de însămânţat 80 ha de porumb. Intru ceva mai târziu, în jurul Paştelui, că dimineaţa sunt temperaturi cu minus”, susţine fermierul.

GALAŢI

Dumitru Ene_b
IRIGAŢII ZI ŞI NOAPTE

Dumitru Ene irigă zi şi noapte circa 600 ha de păioase, din 1.700 cât lucrează. Este mâhnit că valurile de îngheţ şi seceta i-au afectat cele 600 ha de orz din care 440 de sămânţă şi 300 ha cu grâu, jumătate lot semincer. „E de-za-stru! Mulţi fermieri nu-şi vor scoate cheltuiala pe treierat, nu pe toată cultura de la înfiinţare! La prăşitoare s-a pornit cu stângul! Deja, mă pregătesc, ud terenul, m-aş bucura să aibă apă suficientă să răsară cultura de porumb. Dacă irig şi va răsări, sunt cel mai tare!”, susţine cultivatorul.
Dumitru Ene are semănate cu floare 250 ha, dar este convins că nu va avea ce recolta.

CULTURILE DE TOAMNĂ SUNT LA PĂMÂNT
ŞASE LUNI FĂRĂ PIC DE PLOAIE

Irigaţii la “foc continuu” pentru salvarea culturilor. „Irigăm la orz şi grâu ca în luna iulie, că nu a plouat de şase luni! Avem sole unde începem cu a doua apă, pentru că plantele dau semne din nou de stres hidric”, spun fermierii.

Articol publicat în revista Ferma nr. 7/256 (ediţia 15-30 aprilie 2020)

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →