După ce treci prin punctul de frontieră de la Naidăş şi intri pe pământ sârbesc, descoperi tot mai numeroase livezi, majoritatea de măr. Terenurile acoperite de culturi pomicole alternează cu terenuri cultivate cu cereale. E un peisaj agricol destul de interesant, pe care nu-l prea găseşti în România, nici măcar în partea de vest a ţării, vecină şi cu forme de relief asemănătoare cu această parte a Serbiei.
Lecţia sârbească
Parcurgând cu maşina, în cadrul proiectului ”Cu faţa la Dunăre”, şoseaua de la Naidăş până la Palanca, de unde am traversat fluviul cu bacul până la Ram, am observat rândurile de pomi, întinse în vecinătatea rândurilor de porumb. Alteori, verdele frunzişului pomicol alternează cu galbenul grânelor, chiar pe lunca plană a unui râu. Să nu mai vorbesc de pantele dealurilor din dreapta şoselei Kaluderovo – Bela Crkva – Palanka! La noi, astfel de dealuri sunt acoperite de mărăcinişuri sau păşuni neîngrijite, care, cel mai probabil, aduc mult râvnita subvenţie pe suprafaţă, deseori unor beneficiari dubioşi. Am fost uimit cât de bine sunt exploataţi versanţii acelor dealuri din Serbia. Terenurile nu sunt mari, fărâmiţarea acestora, o problemă care îi chinuie pe experţii noştri, este destul de evidentă. Dar toate terenurile sunt lucrate. Livezile, tot mai numeroase, cultivate cu Golden Delicious, Granny Smith, Gala şi Red Delicious, sunt acoperite cu plasă antigrindină.
Sârbii au pariat pe măr
Serbia a devenit cu timpul un important producător de mere. În 2016, fermierii sârbi îngrijeau 24.818 ha cultivate cu măr. În 2019, suprafaţa totală a ajuns la 26.089 ha. România, deţinea în 2016, o suprafaţă totală de 55.528 ha, iar în 2019, suprafaţa a scăzut la 52.740 ha. Producţia de mere a Serbiei a fost în 2016 de 400473 t, iar în 2019 de 499.578 t. Deşi are o suprafaţă aproape dublă cultivată cu măr, România a obţinut aceeaşi cantitate totală ca Serbia: 467.259 t, în 2016, şi 492.700 t în 2019, potrivit FAOSTAT. Rezultă o productivitate medie la hectar scăzută aproape la jumătate a livezilor româneşti faţă de cele sârbeşti.
Adevăruri statistice
Ţara vecină a devenit însă un important jucător pe piaţa internaţională a merelor. În 2016, a exportat 232.223 t de mere, iar în 2019, 217.000 t. Încasările au fost de 127.103.000 dolari USA în 2016 şi de 118.517.000 dolari USA în 2019. Exporturile României de mere sunt la pământ: 6620 t în 2016 şi 5504 t în 2019. Valoric: 1.495.000 dolari în 2016 şi 1.264.000 t în 2019. Aceste date statistice arată limpede că Serbia s-a orientat în domeniul agricol spre pomicultură, în special spre cultura mărului. România, deşi deţine vaste suprafeţe de teren favorabil acestei culturi, produce o cantitate totală apropită de a Serbiei, fără să conteze însă pe piaţa internaţională. Mai mult, importurile au crescut de la un an la altul. Să vedem însă şi partea bună a lucrurilor: cine a dorit cu adevărat să facă pomicultură în România a accesat fonduri europene, şi-a modernizat livada şi a găsit piaţă de desfacere sau a trecut la procesarea fructelor. Avem ferme pomicole exemplare, la fel ca cele din vest. Lecţia sârbească ar putea fi luată în seamă de cei care deţin un teren într-o zonă de deal şi nu ştiu cum să-l întrebuinţeze. Desigur, dacă au şi forţa să-l lucreze.
În timp ce vecinii noştri valorifică profitabil fiecare petec de pământ de pe malurile Dunării, la noi domneşte sărăcia, într-un peisaj pustiit de nepăsare…
un articol de
STELIAN RĂDESCU
