Datorită calităţii cărnii sturionilor, a icrelor produse de ei, precum şi a presiunii masive exercitate asupra stocurilor naturale de sturioni, în ultimii ani în Europa s-au făcut paşi importanţi în creşterea acestora în sistem superintensiv.
Dintre sturioni, specia cea mai supusă cercetărilor în vederea creşterii superintensive a fost păstruga (Acipenser stellatus). Alegerea acestei specii a fost justificată de accesibilitatea ei, talia redusă, precum şi de faptul că aceasta poate fi reţinută se transportă uşor de la locurile de captură.
În mediul natural, păstruga atinge în mod obişnuit lungimi cuprinse între 100-200 cm şi greutăţi de 6-8 kg. Maturitatea sexuală a speciei Acipenser stellatus are loc la vârste mai mici decât a majorităţii celorlalte specii de sturioni.
În Dunăre, maturitatea sexuală este atinsă de femele la vârsta de 9-12 ani, când realizează lungimi medii de 119 cm, iar la masculi la 7-9 ani, când măsoară circa 97 cm lungime. Păstruga nu se maturează în fiecare an. În Dunăre aceasta se reproduce în perioada mai-iunie la temperaturi cuprinse între 17-23°C.
Pe plan mondial pentru reproducerea artificială şi dezvoltarea postembrionară a sturionilor se folosesc reproducători proveniţi din capturi realizate în timpul migraţiei în fluvii pentru a se reproduce. Pentru recoltarea produselor sexuale în vederea reproducerii artificiale a speciei Acipenser stellatus se poate recurge la sacrificarea reproducătorilor, intervenţie chirurgicală asupra acestora şi prin mulgere.
În vederea diversificării ofertei de produse acvatice către piaţă şi a reducerii presiunii exercitate prin pescuit asupra populaţiilor de sturioni din Dunăre şi Marea Neagră la Filiala Constanţa a Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol a fost finalizată prima etapă a procesului de transfer a tehnologiei de reproducere a speciei Acipenser stellatus pusă la punct de crescătorii de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie acvatică, Pescuit şi Acvacultură din Galaţi.
În decurs de 210 zile puietul de păstrugă a crescut de la o greutate medie de 10 g/exemplar la 200 g/exemplar (cu plus variante de 350 g/exemplar). Capacitatea de conversie a furajelor s-a situat între 0,9-1,35 kg furaje/kg spor în greutate.
Densitatea de populare a fost de 8,5 kg puiet/m3 de apă, iar la sfârşitul celor 210 zile s-a ajuns la 60 kg păstrugă/m3 apă, realizându-se un spor de creştere zilnică între 0,3-1,5 g/exemplar. Indicele de supravieţuire a puietului a fost de 93%. Apa proaspătă asigurată a provenit dintr-un foraj de mare adâncime şi a avut o temperatură medie de 15°C.
Această tehnologie, experimentată la scară de staţie pilot, poate să fie extinsă la celelalte specii de sturioni, precum şi la alte specii de peşti valoroşi, solicitaţi pe piaţa internă şi la export.
Articol publicat în revista Ferma nr. 4(30)/2004
