Cosmin Micu, fermier din județul Arad și reprezentant al Asociației ”Dialog și reprezentare pentru fermierii din Crișana și Banat” cere schimbarea perioadei de interdicție privind aplicarea îngrășămintelor, subliniind că acestea trebuie administrate atunci când au efect, nu strict după un calendar impus, care nu respectă realitățile din teren.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Proiectul „Prevenirea și Reducerea Poluării din Spațiul Rural în România” (RAPID) și cu sprijinul Asocierii de tip Joint Venture între Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului – ICPA București și Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, a organizat o întâlnire consultativă asupra Codului de Bune Practici Agricole și a Programului de Acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole.
Documentele sunt aflate în proces de revizuire conform Directivei Nitrați, iar întâlnirea a avut loc în data de 10 iunie 2025, la Facultatea de Agricultură a USAMV București.
Conform prevederilor Directivei Nitrați, aceste documente se revizuiesc o dată la fiecare patru ani.
Perioadele de interdicție la aplicarea îngrășămintelor: reguli și excepții
Calendarul de interdicție prevede perioade clare în care aplicarea îngrășămintelor organice și chimice este interzisă, în funcție de zona în care se află unitățile administrativ-teritoriale.
Pe terenurile arabile cu culturi de toamnă sau pe care se înființează culturi extratimpurii, pentru care data semănatului este în perioada de interdicție, se pot aplica îngrășăminte chimice chiar și atunci, dar doar în limita a maxim 50 kg N substanță activă/ha, în funcție de dezvoltarea fiziologică a plantelor și cu respectarea condițiilor de aplicare.
Pentru culturile din sere și solarii nu se aplică perioadele de interdicție dacă temperatura din interior este mai mare de 5°C.
Fermierii cer revizuirea calendarului: „Să putem fertiliza din februarie!”
Cosmin Micu, fermier din Mănăștur, județul Arad și administrator al societății Procereal Agrosan, ne-a explicat situația actuală și propunerile sale:
„Deci acum perioada în care poți să aplici fertilizanți la cereale este perioada de toamnă și perioada din extrasezon. Dar există o perioadă de interdicție: 15 noiembrie – 10 martie. Eu am cerut să poată fi aplicați fertilizanți de la 1 februarie.
Pentru că sunt ani în care nu plouă și atunci cantitățile de apă, alea mici care sunt în luna februarie, să le poți prinde. Adică să dizolve îngrășământul. Asta am discutat de multe ori cu domnul Tabără și el chiar a fost un susținător. Chiar a spus și în presă că trebuie schimbată perioada asta în Ghidul de bune practici.”
Cosmin Micu: „Îngrășămintele trebuie aplicate când au efect, nu după un calendar fix!”
Argumentele fermierilor: condițiile meteo din România nu sunt ca în Suedia sau Danemarca
„Eu am vorbit și cu președintele interimar ASAS în legătură cu nevoia de schimbare a Codului de bune practici. La întâlnirea consultativă de la București ne-au chemat să ne spunem punctul de vedere. Eu asta am propus.
Pentru că niciun fermier nu aruncă îngrășământul anapoda, mai ales fermierii care sunt responsabili, n-au interes să polueze apele. Ei au interes să obțină recolte cât mai bune.
Acum, eu sunt de acord că în Suedia, Danemarca, unde plouă mult trebuie să aplici azotul cât mai fazial, dar acolo e altceva, e alt regim pluviometric, adică nu ne putem noi compara cu ei”, spune fermierul arădean.
Fertilizarea corectă, susținută de literatura de specialitate
„Eu în cărțile care le-am citit, inclusiv Agrochimia care e scrisă de profesorul Sala de la Timișoara, de la facultate, și cea scrisă de David Davidescu, am învățat în felul următor: Cerealele consumă jumătate din cantitatea totală de azot până la finalul înfrățitului. Adică începutul lunii martie. Hai să zic până în 10 martie.
Cealaltă cantitate, de încă 40% – că 10 nu mai apucă să-l consume – se consumă până la formarea boabelor. Adică asta spune marele academician David Davidescu, care a fost și rectorul facultății din București, care este considerat ‘părintele agrochimiei’”, explică administratorul Procereal Agrosan.
Cosmin Micu: „În anii secetoși pierdem producție din cauza restricțiilor!”
„Eu am cerut să existe o flexibilitate mai mare pentru că fermierii știu cel mai bine când trebuie aplicat îngrășământul. Codul de bune practici se schimbă la patru ani. Nu poți să-mi impui! Când condițiile nu-mi permit să-l aplic în martie, că este secetă, eu ce fac? Îl dau degeaba!
Mai ales să ne gândim că îngrășămintele azotoase, în special ureea, trebuie aplicate la temperaturi scăzute, nu la temperaturi ridicate, pentru că sunt ușor volatile. De ce să o pierd în atmosferă când pot să o dau la timp și să am rezultate?! Eu am experiență și cu îngrășământul aplicat fazial și nu au fost rezultate bune!”, argumentează Cosmin Micu.
Mai ales în anii secetoși, în 2012, am aplicat din total cantitate de azot, l-am împărțit în 60% în februarie, 40% în martie. Însă 40% nu s-a mai valorificat, pentru că n-a mai plouat vreo lună și ceva, și producția a fost cu vreo 2 tone mai mică!
