un articol de
Marian MUŞAT

Pentru mulţi fermieri, îndeosebi cei din regiunea de sud-est a ţării, anul agricol 2020-2021 nu se anunţă a fi de bun augur. Umiditatea precară a solului a afectat uniformitatea, vigurozitatea şi densitatea plantelor în semănăturile de toamnă.

CONSTANŢA
Deficit mare de apă în sol

„Este un deficit de 700 mc de apă la hectar; am avut o singură ploaie de Sf. Dumitru, de 80 litri/mp, care a căzut în 7 minute şi a făcut mai mult rău, că a spălat sămânţa din sol. Ca atare, suntem în continuare foarte îngrijoraţi!”, ne-a declarat constănţeanul Raul Mărunţoiu.
În prima decadă a lunii, cerealele păioase erau răsărite pe cel mult 50% din suprafaţă. Cu rapiţă nu a semănat nici măcar un hectar, din cauza uscăciunii. 1.000 ha cu grâu şi orzoaică sunt încă la stadiul de plantule, fiind expuse oricând dispariţiei din cauza eventualelor geruri. „Plantele sunt mici, nevernalizate, solul nu-i acoperit, încă se vede pământul negru. E o situaţie extrem de critică. Dacă mai primim încă o lovitură ca şi în sezonul trecut, vom da faliment”, şi-a exprimat tânărul îngrijorarea.

Plantele nu şi-au finalizat vernalizarea

„În Osmancea, judeţul Constanţa, iarovizarea (vernalizarea) plantelor nu este completă, deoarece meristemul nu a ajuns în stadiul de înfrăţire. Au apărut simptome de stres termic din cauza variaţiilor mari de temperatură dintre zi şi noapte. De cele mai multe ori, aceste simptome pot fi confundate cu carenţele de nutriţie, de aceea fermierii trebuie să urmărească atent culturile. De regulă, vârful de creştere nu este afectat, iar plantele îşi vor reveni ulterior!
De ştiut că la temperaturi scăzute, cloroplastele din frunze continuă să absoarbă lumina şi să producă zaharuri, iar pigmenţii antocianici din zaharuri se acumulează în epiderma superioară a frunzei, de aici apariţia petelor violacee!”, a postat pe o reţea de socializare Aedin Celzin, proprietarul fermei Micul Agricultor (3.000 ha).

 Foto 3: Rapiţă în stadiu avansat de vegetaţie la intrarea în iarnă

GALAŢI
„Am rămas cu datorii”

Nicuşor Berescu, din Negrileşti, jud. Galaţi, e la fel de îngrijorat. A cultivat 80 ha cu grâu Glosa, soi bine aclimatizat pe Dealurile Covurluiului. „Cultura a avut condiţii bune, este răsărită: terenul a fost arat şi fertilizat din vară cu îngrăşământ chimic complex NPK (triplu 16, 200 kg/ha) şi a avut niţică apă. Grâul intră bine în iarnă, nu vreau să cred că vor fi probleme cu seceta şi în 2021. Am mari emoţii pentru că am rămas cu datorii neplătite”, a susţinut cultivatorul.

„De nu va ninge, va fi o mare problemă!”

Un alt fermier cu sufletul la gură este gălăţeanul Romeu Burciu. După ce a avut toate culturile de toamnă şi cele de primăvară calamitate sută la sută, fiind dator vândut băncii, s-a încumetat să semene 70 ha cu graminee şi 25 ha de rapiţă. „Deocamdată, culturile sunt răsărite, arată bine – rapiţa are peste 20 cm -, dar le trebuie apă! Dacă nu va ninge, va fi o mare problemă!”, şi-a arătat temerile fermierul.

VASLUI
Câmpul înverzit promite

Cunoscutul fermier Constantin Duluţe lucrează acum circa 500 ha la Bârlad. „Am semănat jumătate din suprafaţă cu grâu din soiuri româneşti, în epoca optimă. Am avut noroc de câteva ploicele bune şi câmpul e înverzit. Deocamdată, sunt optimist în ceea ce priveşte grâul, intră la iernat bine dezvoltat; mizez pe o producţie bună!”, ne-a declarat fostul proprietar al Agricost din IMB.

Cu o floare de rapiţă… nu se face primăvară!

În judeţ, a fost semnalat un fenomen mai puţin obişnuit pentru această perioadă: un lan de rapiţă a înflorit la început de iarnă! „A fost un caz singular: la noi a fost secetă mare în perioada înfiinţării rapiţei; probabil, fiind semănată mai din timp, a prins o perioadă mai călduţă, cu precipitaţii. Însă recent, temperaturile de -7oC cu siguranţă au afectat plantele”, ne-a explicat Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui. 

OLT
În repaus vegetativ

Claudiu Vezeanu lucrează 1300 ha în zona Radomireşti (Olt), din Câmpia Română. A încheiat campania de toamnă aproape de optim. A reuşit să semene 370 ha de rapiţă şi 500 ha de grâu. „Deficitul de umiditate în sol încă se menţine, dar avem speranţa că se va acumula peste iarnă suficientă apă, ca să intrăm în normalitate. Plantele sunt în repaus vegetativ şi până la primăvară nu avem cum interveni”, a susţinut cultivatorul.

3.000 tone de grâu aşteaptă un preţ ridicat!

Inginerul Vezeanu consideră că anul agricol recent încheiat „nu a fost dintre cei mai buni, dar nici dintre cei mai proşti!” Una peste alta, producţiile au fost mulţumitoare, iar preţurile de valorificare, mai bune decât în alţi ani. „N-am vândut grâul, am peste 3.000 tone stocate în condiţii bune. Preţul a mai scăzut… Aşteptăm să vedem ce se va întâmpla”, a explicat fermierul.

COTAŢIILE GRÂULUI DIN PRODUCŢIA 2020

La începutul iernii, cotaţiile Bursei Române de Mărfuri (BRM) erau:
– în vestul ţării: 855 lei/t la grâul panificabil şi 876 lei/t la grâul furajer;
– în est: 873 lei/t la grâul panificabil şi 887 lei/t la cel pentru furaj;
– în sudul ţării: 927 lei/t la grâul panificabil, respectiv, 910 lei/t la cel furajer.
În Portul Constanţa, grâul cu indici de panificaţie a fost tranzacţionat cu 933 lei/tonă.
Pe piaţa liberă, neorganizată, grâul se vinde cu preţuri între 0,95 şi 1,2 lei/kg (sursa: olx.ro).

RECORD ÎN PRAG DE IARNĂ!
Conform BRM, în Portul Constanţa porumbul a depăşit grâul ca preţ, fiind tranzacţionat cu 986 lei/tonă,.
În România, cantităţi mari de porumb au fost comercializate la preţuri de 690 lei/t în vestul ţării, 693 lei/t în sud şi 836 lei tona în est.