Într-un mesaj adresat direct preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Pekka Pesonen a evidenţiat necesitatea vitalizării urgente a întregului model agricol european. „Noile tehnici de ameliorare ar putea îndeplini un rol fundamental în dezvoltarea ecologică a agriculturii europene şi pot oferi soluţii pentru numeroasele provocări cu care aceasta se confruntă, cum ar fi efectele schimbărilor climatice şi competiţia internaţională”, a declarat Pekka Pesonen cu ocazia unei conferinţe desfăşurate recent la Bruxelles. „Aceste tehnici noi de ameliorare a culturilor nu sunt un lux, ci o necesitate urgentă pentru agricultura UE, care urmăreşte o sustenabilitate sporită”, afirmă influentul reprezentant al fermierilor europeni. Pesonen a precizat că agricultorii din Uniunea Europeană se aşteaptă ca noua Comisie să se angajeze în dezvoltarea instrumentelor de combatere a fenomenelor ce au legătură cu schimbările climatice, cauzate în special de utilizarea excesivă a pesticidelor, îngrăşămintelor şi a substanţelor chimice în general. „Destul de des, legislaţia UE este cea care creează blocaje pentru fermieri în ceea ce priveşte utilizarea de tehnologii care s-au dovedit sigure în alte părţi ale lumii. Sperăm sincer că noua Comisie va aborda acest lucru”, a spus secretarul general al Copa-Cogeca.
O decizie care ne-ar putea costa enorm
În scrisoarea sa de misiune adresată polonezului Janusz Wojciechowski, noul comisar al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ursula von der Leyen a subliniat necesitatea concentrării asupra ambiţiei de poluare zero a Europei, asigurându-se că agricultura „contribuie la obiectivele noastre pentru climă, mediu şi biodiversitate, în special prin reducerea utilizării pesticidelor, îngrăşămintelor şi a substanţelor chimice”.
Printre instrumentele inovatoare la care se face referire se numără şi aşa-numitele tehnici noi de editare genetică a plantelor, care au apărut în ultimii ani ca o soluţie ce permite dezvoltarea de noi soiuri şi hibrizi prin modificarea ADN-ului seminţelor şi celulelor plantelor. Numai că, între timp, Comisia Europeană a revizuit modul de reglementare a produselor derivate prin inginerie genetică. Astfel, din iulie 2018, ca urmare a unei decizii a Curţii Europene de Justiţie, se consideră că organismele obţinute utilizând noi tehnici de mutageneză direcţionată (inclusiv cele cunoscute sub denumirea de „tehnici de editare genetică”) sunt organisme modificate genetic (OMG) şi sunt supuse obligaţiilor cuprinse în legislaţia asociată Directivei OMG.
Ecologişti vs. mediul academic
Salutată de către ecologişti, hotărârea de a clasifica culturile editate genetic ca fiind organisme modificate genetic şi de a respecta aceeaşi legislaţie a fost primită însă cu dezamăgire de către comunitatea cercetătorilor şi chiar de către o parte a fermierilor. Reprezentanţii mediului academic sunt de părere că această directivă ar trebui revizuită pentru a reflecta cunoştinţele actuale şi dovezile ştiinţifice.
În condiţiile în care opinia publică solicită din ce în ce mai vehement reducerea utilizării substanţelor chimice în agricultură, se consideră că tehnicile de ameliorare a plantelor ar putea fi soluţia salvatoare pentru combaterea dăunătorilor şi a bolilor din culturile agricole. De aceea, decizia Curţii Europene de Justiţie cu privire la tehnicile de iginerie genetică ar putea avea un impact negativ asupra dezvoltării de noi soiuri şi hibrizi adaptaţi la schimbările climatice, de care toată lumea vorbeşte în ultimii ani.
Articol publicat în revista Ferma nr. 2/251 (ediţia 1-14 februarie 2020)
