Fără monitorizare, realizarea unei combateri eficace a dăunătorilor este imposibilă. În acest caz vorbim despre a acţiona „după ureche”. Dar ce este de fapt monitorizarea? Şi mai ales cum se realizează ea? În primul rând, vorbim de o supraveghere a culturilor pentru a observa când sosesc „musafirii nepoftiţi” în lan.
Capcane entomologice
În principiu, sunt două metode de monitorizare a dăunătorilor: fie facem sondaje în câmp pentru a constata numărul de insecte pe plantă, numărul de insecte pe metru pătrat (de exemplu în cazul ploşniţelor cerealelor, a larvelor viespii rapiţei etc.), fie apelăm la capcanele entomologice. Acestea sunt de mai multe tipuri, în funcţie de particularităţile fiecărei specii de dăunători în parte: capcane feromonale, folosite mai ales la monitorizarea speciilor de lepidoptere (fluturi), cum ar fi omida fructificaţiilor (Helicoverpa armigera) sau sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis); capcane care se amplasează la nivelul solului (capcanele Barber); boluri amplasate în apropierea inflorescenţelor (prinse pe un suport, ele se înalţă o dată cu creşterea plantelor, primăvara) pentru monitorizarea dăunătorilor rapiţei în primăvară. Şi exemplele pot continua. Pentru speciile de insecte care au dimensiuni mai mici, cum ar fi afidele, tripşii sau musculiţele, se folosesc capcane adezive, de diferite culori (galbene, albastre etc.), în funcţie de ce culoare este atrasă fiecare specie în parte.
Monitorizarea făcută cu ajutorul capcanelor ne ajută să aflăm informaţii utile cum ar fi sosirea dăunătorilor într-o anumită solă. Cercetări efectuate atât la noi în ţară, cât şi în alte ţări au stabilit intervalul de timp necesar între momentul apariţiei primilor dăunători în capcană şi momentul când trebuie efectuat tratamentul, sau, în cazul observaţiilor efectuate direct în lan, numărul mediu de insecte (adulţi, larve) pe plantă sau pe metru pătrat, care dacă este depăşit, trebuie să se intervină cu un tratament (se depăşeşte pragul economic de dăunare – PED).
Nu rataţi momentul apariţiei primilor adulţi de Ceutorhynchus napi!
Fiindcă tot suntem la început de primăvară, primul dăunător care dă bătăi de cap fermierilor este gărgăriţa tulpinilor (Ceutorhynchus napi). Adulţii hibernanţi apar în câmp când temperatura medie a aerului depăşeşte 9oC. Se recomandă ca la 8 zile de la capturarea primelor insecte în capcanele amplasate în câmp să se efectueze un tratament în vegetaţie. De asemenea, plantele mai înalte de 20 cm sunt mai puţin sensibile la atac, deci trebuie luat în calcul şi acest aspect. Până aici toate bune şi frumoase. Nu pare nimic complicat. Punem capcane, le observăm şi la un anumit număr de zile de la capturarea primelor insecte, în funcţie de specie, facem un tratament.
Dar… câţi fermieri au posibilitatea de a face o monitorizare ca la carte?! Să ne punem puţin în pielea celor care trebuie să facă acest lucru. Fermierii au multe probleme pe cap. Cu cât au mai multe hectare în grijă, fie în propietate, fie în arendă, cu atât problemele se înmulţesc. De asemenea, la început de primăvară sunt mai multe probleme simultane de rezolvat în câmp. Sigur, cei care au mii de hectare sau mai multe, lucrează cu şefi de fermă, iar la rândul lor, aceştia au oameni în subordine. Dar câţi dintre aceştia se pricep la insectele dăunătoare? Să spunem că avem noroc, că fermierul este unul foarte pasionat de ceea ce face, monitorizând câmpul ca la carte, sau are oameni destoinici în subordine, care se pricep la monitorizări. Dar există situaţii când nu poţi merge în câmp, cum este cazul rapiţei la sosirea primăverii, când trebuie făcut controlul adulţilor gărgăriţei tulpinilor (Ceutorhynchus napi). Uneori se amplasează capcanele, apoi vin ploi, urmate de o încălzire bruscă, dar nu se poate intra în câmp la fel de brusc.
Prin urmare, există toate şansele ratării momentului apariţiei primilor adulţi în capcane şi nu vom şti exact de când trebuie să numărăm 8 zile de la apariţia acestora până la efectuarea tratamentului. De fapt, asta este una dintre problemele mari în combaterea acestui dăunător al rapiţei, care apare primăvara timpuriu.
La fel stă situaţia şi cu alte culturi de câmp sau în legumicultură, pomicultură ori viticultură. Ce este de făcut în această situaţie?
Soluţia? Sistemele automate de monitorizare
Cercetătorii din domeniu deja au venit cu un răspuns la această întrebare. Atât în SUA, cât şi în Europa Centrală şi de Vest au fost dezvoltate mai multe sisteme automate de monitorizare a principalilor dăunători ai culturilor agricole şi horticole. Practic, aceste sisteme sunt capcane entomologice cărora li se amplasează o cameră foto care transmite imagini în timp real către un calculator, tabletă sau telefon mobil.
În urmă cu mai multe numere, v-am prezentat sistemul Trapview, dezvoltat de sloveni (EFOS). Acest dispozitiv automat de monitorizare este alcătuit dintr-o capcană feromonală, de tip Delta (foto 1) şi o cameră foto care pozează placa adezivă la un anumit interval de timp, imaginile fiind transmise la un calculator, tabletă sau telefon mobil inteligent. În prezent au apărut şi capcane simple, galbene, adezive, incluse în cadrul acestui sistem (foto 2). Capcanele erau concepute, în special pentru lepidoptere. Slovenii au dezvoltat şi un program special de identificare a tipurilor de fluturi prinşi în capcană şi de numărare a lor.
Sisteme automate de monitorizare au fost dezvoltate şi în Germania sau SUA. De asemenea, englezii fac cercetări intense pentru monitorizarea automată a diferitelor specii de afide. Pe măsură ce trece timpul, sistemele automate de monitorizare se perfecţionează şi devin şi mai accesibile, ca preţ, pentru fermieri. Avantajele au fost extraordinare. Practic, poţi monitoriza sute de hectare cu ajutorul unui singur om care trebuie să se uite la monitor. În acest fel tratamentele pentru combaterea dăunătorilor se execută cu o precizie mult mai mare.
Sistemele automate de monitorizare au devenit un aliat de nădejde al fermierilor şi sunt folosite pe scară din ce în ce mai mare în SUA, Australia, în ţările cu agricultură dezvoltată din Europa, dar şi în unele ţări din Africa sau Asia. Cel mai probabil, la un moment dat, le vom vedea şi la noi în ţară.
UN DĂUNĂTOR PREA COSTISITOR PENTRU BUGETUL UNEI FERME
În ultimii ani, primăvara a sosit brusc, în numai câteva zile, temperaturile au crescut cu 15-20oC, dar câmpul cu rapiţă încă nu era zvântat. Aşa că nu se putea intra cu utilaje pentru efectuarea tratamentului. Iar intervalul de timp în care gărgăriţa tulpinilor (Ceutorhynchus napi) poate fi combătută este unul scurt. Dacă se ratează momentul tratamentului, femelele apucă să depună ouă în tulpini iar înainte de recoltare, din cauza galeriilor produse de larve în tulpini, ne putem confrunta cu fenomenul de cădere a plantelor de rapiţă, mai ales dacă avem furtuni. Dăunătorul poate cauza pagube de recoltă cuprinse între 50 şi 100%. La costul actual cu înfiinţarea şi întreţinerea culturii de rapiţă, aceste pagube sunt foarte ridicate pentru bugetul unui fermier. Mai ales că rapiţa este considerată de mulţi fermieri unul dintre principalale „motoare economice” ale unei ferme. Tocmai de aceea monitorizarea este esenţială.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 4/231 (ediţia 1-14 martie 2019)
