Din toamnă au fost însămânţate 120 de hectare de rapiţă, dar nu a răsărit din cauza lipsei de umiditate din sol şi a fost întoarsă.

Cum seceta este cea mai mare problemă cu care se confruntă agricultura românească, Constantin Epure aşteaptă ca actualul ministru al Agriculturii să se ţină de promisiune şi să dinamizeze înfiinţarea unei societăţi de asigurare la secetă şi constituirea fondului mutual pentru despăgubirea fermierilor. 

„Din nefericire, seceta a devenit un fenomen obişnuit, pe regiuni întregi, pe areale destul de extinse, ne afectează de la an la an. În legătură cu fondul mutual eu văd aşa lucrurile: dacă nu se va reţine obligatoriu din subvenţii un cuantum de cel mult 10 la sută pentru asigurarea culturilor faţă de fenomenele extreme –  nu numai de secetă, să avem cu ce porni la drum la reînfiinţarea culturilor, nu se va realiza mare lucru!”

În acelaşi timp, „statul trebuie să vină cu un cadru legislativ adecvat şi cu măsuri efective pentru ca fermierii să folosească judicios apa. Ca privat, dacă am avea o legislaţie permisivă, cu o lege a arendei care să-ţi protejeze investiţiile, ne-am rupe de la gură şi am face un credit bancar să realizăm un sistem local de irigaţii pentru a ne securiza producţia agricolă.     

Numai că e o birocraţie excesivă, dar şi o lege a apei restrictivă care interzice captarea reţelei hidrografice… Aici trebuie umblat, la legislaţie!”, consideră cultivatorul.

Neiertătoarea secetă din sudul Dobrogei

La sfârşitul lunii mai, în lanurile cu grâu ale lui Marian Vătafu, fermier din comuna Albeşti, satul Arsa, localitate situată la numai 13 km de Vama Veche, crăpăturile erau atât de pronunţate încât intrau degetele cu uşurinţă. „Ia-uite unde am băgat eu banii!” se miră uluit constănţeanul; apoi se tânguie: “Dă, Doamne, ploaie, că de irigaţii s-a ales praful… E vai de noi!”

Într-o parcelă apropiată, şi-a văzut floarea-soarelui mâncată de şoareci, deşi tratase sămânţa cu un insecticid puternic pentru răţişoară! Remanenţa substanţei a trecut, iar rozătoarele au ieşit la … drumul mare! „O să aplic o tehnologie mai veche, număr paşii dintre două găuri (aici sunt 9), introduc o pastilă cu gaz şi apoi astup gaura cu o piatră peste care pun pământ”, spune fermierul.

Semănat superintensiv: seminţele împrăştiate cu MA-ul!

Cu o experienţă în agricultură de patru decenii, Marian Vătafu se laudă cu orzul lui… superintensiv; fără azot solid, semănat cu… MA-ul! Cultura, înspicată şi aproape de înflorire, se vede că se dezvoltă într-un climat secetos. „Nu are rânduri, e pus cu MA-ul pentru că terenul era un pic cam umed şi semănătorile se înfundau. Înainte, am discuit şi am aplicat un produs bio, iar după… împrăştiat, i-am dat azot lichid, după care am mai intervenit cu încă un disc. Nu-i mai fac nimic de-aici încolo, om mai vedea la recoltat ce şi cum!”

La fel şi grâul: e rămas din samulastră, nu are pic de boli foliare, a înspicat şi acum îi dă floarea. „A fost semănat destul de târziu, am folosit împrăştierea seminţei cu MA, deoarece semănătorile nu făceau faţă, erau ploicele şi pământul se lipea de talere. Am dat 400 kg de sămânţă la hectar, grâu românesc, tratat cu insecto-fungicid şi un stimulator de înrădăcinare.

Am venit cu microorganismele, le-am încorporat la arat, că nu prea bine era pregătit terenul. Apoi, am dat un îngrăşământ complex, am împrăştiat sămânţa, am venit cu încă un disc şi am eradicat buruienile… Dintr-o singură trecere am făcut discuitul şi semănatul. Motorina costă, sunt un mic fermier, dar mă bucur că nu m-am împrumutat în bancă”, explică dobrogeanul.

Atenţie la tratamente pe vreme de secetă! 

E secetă şi Marian Vătafu atrage atenţia că tratamentele fitosanitare neconforme, care nu au ţinut de condiţile reale de câmp, pun în pericol culturile de păioase. 

Pe unele sole, (aşa cum se poate lesne observa dintr-o postare pe o reţea de socializare) primele două stropiri au condus la arsura plantelor – inclusiv a frunzei stindard.

„Atenţie! Când am văzut că s-a instalat seceta la al doilea tratament (T2) am diminuat doza; de la 0,5 litri pe ha m-am dus la 0,35-0,4 cel mult, în soluţie de 300 litri, cu aplicare seara pe răcoare. Am învăţat lucrul ăsta de la doi ingineri agronomi (tată şi fiu) din anul de graţie 2020, când pe secetă extremă au obţinut 3.800 kg/ha de grâu şi vreo 2.900 kg/ha la orz, în timp ce eu am defilat cu combinele prin lanuri…”, a susţinut fermierul dobrogean.

Acesta a aplicat din toamnă 280 kg de îngrăşământ complex la hectar, urmate de alte trei mâni de azot pe vegetaţie, însumând în total 300 kg/ha de azot.

Cel de-al treilea tratament nu-l mai face până ce nu vor veni ploi serioase.

Pariul pe mazăre

Marian Vătafu stă în dilemă, nu ar vrea să rişte; a aflat că unii fermieri din judeţ au încheiat contracte futures pentru grâu la 1,8 lei kilogramul şi la 1,4 lei/kg la orz, livrările direct în portul Constanţa.

Cert este că din toamnă va schimba structura de producţie. „După recoltare să fac o dezmirişire şi apoi va semăna mazăre tratată cu nitragin (produs ecologic biofertilizant) şi biostimulente care să descompună resturile de vegetale în fosofor şi azot. O să fac două-trei treceri cu utilajele şi o să ţin cultura sub control faţă de boli şi dăunători”, susţine cu hotărâre fermierul.

Marian MUŞAT