Constantin Epure este șef de fermă și tehnolog la societatea Damila Agro din Oveselu, județul Vâlcea, care exploatează 3.000 de hectare de teren agricol. Din cauza secetei extreme din ultimii ani și a lipsei oricăror soluții pentru a iriga porumbul, foarte mulți agricultori din zonă au redus drastic suprafețele alocate acestei culturi.
”Porumbul în România a ajuns, din păcate, o cultură în declin. Suprafețele cultivate cu porumb vor fi reduse semnificativ în acest an, de la cele peste 3 milioane de hectare anul trecut, cât arată cifrele oficiale. La noi în zonă, fermierii au renunțat în proporție de peste 75% la cultura de porumb!
La Damila Agro am decis să mergem cu porumb pe doar 200 de hectare din totalul de 3.000 de hectare, mai puțin de jumătate față de anul trecut, când am avut 500 de hectare cu porumb. Nu avem ce face, NU AVEM APĂ! Și nici soluții”, spune Constantin Epure.
Alternative pentru rotație
În lipsa porumbului, fermierii se orientează spre alte culturi, însă alternativele sunt limitate pentru a face rotațiile.
„În cazul ăsta nu prea avem cu ce să înlocuim. Marea majoritate a fermierilor vor face rotație simplă, păioase – rapiță, sau păioase – floarea soarelui. Va crește ponderea oleaginoaselor în rotație foarte mult, iar presiunea de boli va fi foarte mare, ceea ce va duce în timp la pierderi suplimentare”, atrage atenția agronomul vâlcean.
În ceea ce privește recoltele din 2024, Constantin Epure spune că a înregistrat pierderi semnificative. „La grâu ne-am închis binișor, la 4.800 kg la hectar. La porumb 1.500, la floare 1.200. Foarte rău. Singura cultură care a mers bine a fost ovăzul, am făcut în jur de 6 tone, dar suprafața a fost foarte mică”.
Constantin Eăure: Pragul de rentabilitate e tot mai greu de atins!
Porumbul a fost o cultură profitabilă în trecut, însă acum este din ce în ce mai dificil de menținut economic.
„Eu personal sunt fan porumb. Adică în anii buni, în anii de dinainte, porumbul era o cultură rentabilă. Acum, ca să-ți acoperi cheltuielile trebuie să scoți minim 8 tone la hectar, la neirigat. Păi cine face peste 8 tone de porumb acum, în condiții de secetă extremă?”, se întreabă Constantin Epure
Condițiile meteorologice nefavorabile, seceta și temperaturile scăzute accentuează această problemă. „În momentul la care vorbim este secetă la noi în zonă, plus că sunt geruri de minus 7, până la minus 14 grade. Vor fi probleme mari și la păioase, dar și la rapiță”, adaugă tehnologul Damila Agro.
Lipsa de sprijin din partea statului
Un alt factor care contribuie la declinul porumbului este lipsa investițiilor în irigații și infrastructură agricolă.
„ANIF, ministerul, statul nu ne ajută, nu vin cu soluții. Singurele investiții se fac acolo unde există deja infrastructură de pe vremea lui Ceaușescu și se repară sau se extinde local. Dar noi, de exemplu, în această zonă care nu a avut deloc sisteme de irigații, noi ce facem? Problema este că nu s-a făcut un studiu național, corect și coerent în ceea ce privește irigațiile!”, spune Constantin Epure
Tehnologii și hibrizi de porumb
Într-un context atât de dificil, fermierii trebuie să aleagă cu atenție hibrizii și tehnologiile utilizate, astfel încât puținele ploi preconizate să fie valorificate printr-o genetică performantă.
„Vom merge în această primăvară cu doi hibrizi de porumb de la Corteva și unul de la Dekalb. De la Corteva am optat pentru P9241, FAO 330, cel mai cultivat hibrid timpuriu și P9889, FAO 350, care are o foarte bună toleranță la secetă și arșiță. De la Dekalb am ales DKC 4611, FAO 350-390, un hibrid semi-timpuriu”, spune specialistul.
De asemenea, va adopta o strategie de semănat cu densități mai mici, pentru a crește șansele de supraviețuire a plantelor în condiții de secetă.
„Vom merge pe densități mai mici, la 60.000 de boabe germinabile, adică să ne rămână undeva la 52.000 de plante la hectar. Să ne mărim șansele, în caz că se întâmplă minunea și vom avea apă”, explică Constantin Epure
Va intra la semănat cu o semănătoare Horsch Pronto tractată de un tractor Claas de 430 CP. ”Mai avem o semanatoare mai veche la Maschio Gaspardo, dar care e foarte bună. Intenționăm să mai luăm una, să încercăm și alte tehnologii, sper să reușim pe un proiect”.
Probleme legate de semănat și condițiile meteo imprevizibile
Fermierii sunt nevoiți să fie precauți în ceea ce privește perioada de semănat, din cauza schimbărilor climatice.
„Nu devansăm semănatul pentru că, din nefericire, fiziologia plantelor nu se schimbă. Germinația porumbului se face tot la 8 grade. Am devansa, dar cine poate garanta? În ultimii ani, după ierni secetoase și destul de calde, a venit luna martie sau aprilie cu ninsori și înghețuri la sol, care au dat totul peste cap. Cine riscă în aceste condiții?”
Astfel, în opinia tehnologului Damila Agro, fermierii trebuie să respecte parametrii esențiali pentru o cultură sănătoasă:
„Regula celor 3 de 8, minim 8°C la adâncimea de semănat (5-8 cm), unii zic chiar 10-12 grade la 6-8 cm. Eu o să intru mai devreme de luna mai la semănat, dar ca să am o cultură ok, acești parametri trebuie să îi urmărim.
Iar tehnologia porumbului spune foarte clar, ca să ai o răsărire uniformă, să ai plante viguroase temperatura în sol trebuie să fie peste 10-12 grade, umiditate 70% din greutatea bobului, ca el să germineze, între prima și ultima plantă să nu fie mai mult de 24 de ore, ca să ai o cultură serioasă, care să aibă un start bun.
Am văzut că toată lumea vine cu tehnologiile noi, e normal, fiecare vrea să-i fie rentabilă cultura de porumb. Părerea mea însă este că trebuie să adaptăm tehnologiile la cultură și la fiziologia plantelor, și nu invers. În final, orice tehnologie ai face, dacă nu ai apă, e nimic!
Toate culturile au nevoie de apă. Unele mai mult, altele mai puțin. Cu cât perioada de vegetație e mai lungă, cu atâta apa care vine poți să o întinzi pe perioada de vegetație. Consumurile nu sunt atât de mari, raportate la perioada de vegetație. Pe când la porumb, în 100-110 zile trebuie să ai cel puțin 400 litri de apă ca să faci o cultură bună și să obții undeva la 8-10 tone, la STAS, care să îți permită să faci din cultura de porumb una rentabilă!, explică Constantin Epure.
Porumbul, o cultură în declin în România
Situația actuală arată că porumbul devine din ce în ce mai greu de cultivat în România. Lipsa apei și a sprijinului din partea autorităților fac ca această cultură să fie rentabilă doar în sistem irigat.
„Porumbul și-a pierdut terenul în România, din nefericire. Doar la irigat se mai face. Deci cine a irigat, slavă Domnului, măcar și doar pentru piața internă și tot e bine să producă. Dar și acolo sunt două lucruri importante: atenție la bacterioze, viroze și altele, și atenție la seceta atmosferică!”, atenționează Constantin Epure
Fermierii sunt totuși conștienți că porumbul rămâne o cultură esențială pentru rotație, însă fără măsuri urgente, acesta va deveni din ce în ce mai puțin viabil economic.
„Din punctul meu de vedere, eu sunt fan porumb. Mi-a plăcut întotdeauna și e o cultură extraordinară. Dar economic vorbind, realitatea nu ne permite decât să păstrăm un minim de suprafață pentru a asigura rotația” – Constantin Epure
Porumbul în România trece printr-o criză majoră. Suprafețele cultivate scad drastic, fermierii se reorientează spre alte culturi, iar lipsa apei și a infrastructurii de irigații fac ca această cultură să fie din ce în ce mai greu de susținut. În lipsa unor măsuri urgente, viitorul porumbului în România este incert!
