Constantin Epure este șef de fermă și tehnolog la societatea Damila Agro din Oveselu, județul Vâlcea, care exploatează 3.000 de hectare de teren agricol.

Agronomul trage linie la final de 2024 și ne vorbește despre un an agricol dificil și un viitor incert pentru agricultură.

Agricultura românească traversează o perioadă dificilă, caracterizată de lipsa predictibilității și de un cumul de probleme structurale, climatice și economice.

Fermierii, deja afectați de secetă și de lipsa lichidităților, resimt din plin lipsa unei strategii coerente la nivel național. Într-o discuție recentă cu mai mulți agricultori, aceștia ne-au transmis frământările lor legate de viitorul agriculturii în România și au făcut un bilanț al activității lor în 2024.

Opiniile lor le vom publica în această perioadă, pe site-ul nostru, www.revista-ferma.ro

Constantin Epure: Culturile nu mai dau randamente, iar statul nu oferă soluții!

După mulți ani grei pentru agricultură, el mărturisește că „suntem acum undeva între speranță și deznădejde”. Pentru fermier, semnele nu sunt deloc bune, „din niciun punct de vedere”.

„Culturile de toamnă nu arată grozav, la noi în fermă cel puțin. Chiar dacă ploaia a venit, din toamnă cred că au fost vreo 200 și ceva de litri, totuși rezerva de apă din sol nu se reface”, spune Constantin Epure.

El adaugă: „culturile de păioase au un grad de răsărire între 30 și 80 la sută, la rapiță 70%”, dar subliniază că „atâta timp cât nu ninge, chiar dacă plouă, rezerva de apă nu va fi cea scontată în sol pentru a putea duce culturile până mai încolo”.

În plus, „sunt atacuri după atacuri, și de boli și de dăunători”.

Șeful de fermă de la Damila Agro spune că, inevitabil, costurile de producție cresc exponențial: ”Am avut atac de muscă suedeză la grâu și orz în toamnă. Am intrat și am făcut tratament, deja am făcut un tratament în toamnă, la ce era răsărit, bineînțeles”.

Pierderi semnificative în 2024

În ceea ce privește recoltele din 2024, Constantin Epure spune că a înregistrat pierderi semnificative.

„La grâu ne-am închis binișor, la 4.800 kg la hectar. La porumb 1.500, la floare 1.200. Foarte rău. Singura cultură care a mers bine a fost ovăzul, am făcut în jur de 6 tone, dar suprafața a fost foarte mică”.

În 2025, fermierul va continua să pună porumb, dar „o să punem mai puțin. Din 2.500 de hectare pe care le avem, numai pe arabil, cred că o să fie vreo 500 de hectare cu porumb și floarea soarelui, combinat”. Totuși, „rămâne de văzut, nu putem ști ce va mai fi până în primăvară”.

CITEȘTE ȘI: Constantin Epure: ”Din start intrăm la recoltatul grâului cu un minus uriaș. Am pierdut 95% din rapiță!”

Seceta, costurile și lipsa sprijinului financiar. Viitorul agriculturii din România este în pericol!

Pe bună dreptate, fermierul se întreabă ce va urma, având în vedere lipsa unui sprijin consistent din partea statului: „Dacă anul ăsta ne-au mai dat ajutoarele și pe Ucraina și pe secetă, cred că la anul nu o să vedem nimic, așa se întâmplă.”

În opinia sa, „măsurile pompieristice”, adică lipsa unei politici coerente și a unei strategii pe termen lung, sunt principala problemă. „Nu avem strategii… Degeaba noi vrem să facem ceva, dacă nu putem, nu avem o coerență decizională”, adaugă el.

Constantin Epure nu se fereste să critice și sistemul legislativ: „Acum s-a făcut legea cu arenda minimă pe 7 ani în județ. Eu am militat și pentru legea comasării terenurilor, mai poți face un schimb… Dar am văzut că nici nu e foarte popularizat, se vorbește pe mai multe glasuri, nu se știe clar, o să rămână în aer. Nu e transparent, nu e clar, nu e coerent”.

El consideră că „trebuie într-o zi să spunem adevărul în ceea ce privește agricultura României: nici nu se dă ora exactă la București și România nici nu e vreo forță agricolă mondială și nici nu suntem atât de bine reprezentați, ca să știm și să putem negocia în favoarea noastră”.

Nu gestionăm corect resursele, iar seceta ne afectează constant!

Fermierul se plânge de lipsa măsurilor de protecție a sectorului agricol: „De exemplu, ziceam că facem legea aceea cu fondurile pentru asigurări, nu s-a făcut nici până acum. Nu există legea proprietății și nici cadastrarea națională nu e finalizată, nici pe departe, bonitatea terenurilor nu se face, și așa mai departe”.

În plus, „irigațiile: investești în Brăila, Ialomița, repui instalațiile de irigat în funcțiune, dar cu noi, cei care facem agricultură în altă parte, cum rămâne? Peste toate, în continuare se dau subvenții pentru cei care stau la blocuri…”, atrage atenția Constantin Epure.

„Faptul că nu există predictibilitate, mai ales într-un domeniu cum este agricultura, unde sunt multe variabile și riscuri… Nu știi ce să faci!” subliniază Epure.

El adaugă că și „amânarea ratelor” și „creditul agricol” sunt doar la stadiul de propuneri, fără o aplicare reală, chiar dacă există bază legislativă.

„Este evident că am avut în acest an, în România, o secetă cruntă, dar s-au făcut tot felul de comisii peste comisii, a trebuit să vină ăștia de la direcțiile agricole, să constate”, spune el, criticând birocratizarea excesivă a procesului de constatare a calamităților.

Constantin Epure: Am ajuns să importăm 80% din mâncare, e rușinos!

Constantin Epure crede că România are un potențial agricol uriaș, dar nu este valorificat: „România are un potențial agricol, dar are pentru ea. E o problemă de securitate națională să-și asigure necesarul de hrană”. El adaugă că „mai avem 9 milioane de hectare, câte muncim, câte lăsăm, ce facem. Dar nu face nimeni, nimic. Nu gestionăm bine resursele pe care le avem. Ai apă, ai 8000 de km de râuri interioare și tu suferi de secetă! Uite, de exemplu, acum a plouat 80 de litri, nici nu se vede, nici pâraiele nu curg la ora asta!”

În opinia fermierului, situația este deosebit de gravă: „Din 2018, de 6 ani de zile, a fost secetă în fiecare an. Am văzut și eu foarte multe până la vârsta mea, dar așa ceva…” El subliniază că „nu se mai fac studii, apar tot felul de influențe neverificate”. „Analizele se fac pe ani de zile, metodele științifice se studiază diferențiat pe tipuri de sol, pe culturi… La noi nu se mai face nimic! Noi luăm totul din afară. Păi am ajuns să importăm 80% din mâncare? E posibil așa ceva? Păi nu e rușinos?!”.

Pe bună dreptate, agronomul vâlcean se întreabă ce ar face România în cazul unei crize majoră sau o stare de război?! Securitatea alimentară a țării ar fi pusă în pericol!

„Să ne ferească Dumnezeu de o criză majoră, de o stare de război, că nu ne putem asigura mâncarea. Ce facem, ajungem să ne dăm în cap?”.

Agricultorul încheie cu o observație dură, dar care ar trebui să dea unora de gândit: „Premisele nu sunt deloc încurajatoare. În ceea ce privește decidenții, e nevoie de oameni care să știe meserie, agricultura e un domeniu complex și necesită măsuri specifice. Să nu sprijine grupurile de interese, ci agricultura și fermierii!”.