Caprele gestante, în apropierea fătării, vor căuta locuri mai retrase. Câteodată încearcă să se ascundă dacă configuraţia terenului le permite. Înaintea fătării sunt neliniştite şi lovesc pământul cu piciorul.

Semnele fătării apar cu 4-5 ore înainte de fătarea propriu-zisă şi constă în: mărirea in volum a glandei mamare, diminuarea consumului de furaj, atenţie mărită la zgomote şi la orice mişcare, caută insistent loc pentru fătare şi daca îl stabileşte rămâne acolo.

De foarte multe ori le putem vedea scurmând pământul în încercarea de a construi un cuib „adăpost rudimentar pentru ied”. În principal caută locuri situate în apropierea gardurilor, copacilor, colţurile ţarcului, bolovani etc., dar, în procent mai mic, pot făta şi lângă celelalte capre din turmă.

Fătarea are loc, de regulă, în poziţie de decubit lateral. Expulzarea fătului durează 15-30 minute. În cazul fătărilor gemelare între expulzarea ambilor iezi poate interveni o pauză de 15-120 de minute.

După parturiţie (fătare), circulaţia periferică a sângelui iezilor va fi activată de capra mamă prin lins, proces prin care se consolidează şi relaţia între mamă şi proprii produşi de concepţie, ceea ce este foarte important pentru supravieţuirea lor. În cazul în care capra se sperie sau este deranjată imediat după fătare, iar linsul iedului întârzie cu mai mult de o oră, relaţia cu capra mamă se poate rupe şi iedul va fi abandonat.

Iezii se ridică în picioare la scurt timp după fătare şi caută ugerul (îl percepe ca pe „un loc fără păr”). În timpul suptului mişcă viguros coada pentru a împrăştia mirosul pe baza căruia este recunoscut de mama sa. Dacă un ied încearcă să sugă la altă capră decât mama lui aceasta îl împinge cu capul şi mai rar îl loveşte cu coarnele.

Când caprele cu iezi nou născuţi sunt întreţinute în comun, în primele 2-3 zile se stabileşte ierarhia de grup şi fiecare capră alege un loc în spaţiul respectiv pe care îl va respecta toată perioada convieţuirii.

Transportul iedului se face prin ridicarea acestuia de membrele posterioare. Acesta ţipă şi capra îl va urma îndeaproape. Sunt cazuri în care capra mamă refuză să urmeze iedul sau chiar îl atacă pe cel care provoacă suferinţă propriei progenituri.

La fătarea unui singur ied sau când unul dintre aceştia moare, este necesar să se practice mulgerea jumătăţii de uger unde laptele rămâne neconsumat pentru a evita apariţia mastitelor.

În creşterea intensivă se recomandă întreţinerea în boxe individuale a cuplului capră-iezi cel puţin o săptămână după fătare.

Pentru caprele întreţinute la păşune, fătarea este o perioadă critică datorită expunerii iezilor cruzi la condiţiile de mediu. Pentru a proteja iezii este necesar ca fermierul să asigure animalelor accesul într-un loc adăpostit cel puţin 2-8 ore pe zi unde vor fi hrănite suplimentar. Pentru a se întoarce cu succes la iezii lor, caprele trebuie să fie familiarizate (obişnuite) cu topografia terenului.

De aceea, nu este recomandat ca în preajma fătării femelele gestante să fie mutate pe parcele noi pe care nu le cunosc. Dacă legătura dintre capră şi ied este puternică în caz de pericol ea îşi cheamă iedul şi se interpune între acesta şi pericolul iminent pentru a-l apăra.

Nu rare sunt cazurile când in nopţile friguroase capra mamă întinde capul şi gâtul peste iezi pentru ai încălzi.

Articol publicat în revista Ferma nr. 1(33)/2005