Fără îndoială, vremea de afară ne pune la încercare. În februarie a.c. s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură pentru această lună de când au început măsurătorile meteorologice.
Temperatura medie a lunii februarie a fost mai ridicată decât media multianuală a lunii martie, cel puțin în zona de sud-est. Deci putem spune că primăvara a fost foarte timpurie anul acesta. Prin urmare, culturile de toamnă (cerealele păioase sau rapița) au pornit în vegetație mai repede în acest an. În același timp, și dăunătorii culturilor agricole s-au trezit la „viață” mai devreme, lucru explicabil dacă ne uităm la temperaturile zilnice din februarie, care, în unele zile erau specifice mai degrabă lunii aprilie. În luna martie, perioadele mai calde au alternat cu intervale de timp mai reci decât în mod obișnuit și mai ploioase. Ba a mai și nins, dar stratul de zăpadă nu s-a depus.
Dăunătorii culturilor de primăvară și variabilitatea condițiilor meteo
Fermierii se întreabă dacă această alternanță cald-frig influențează într-un fel dăunătorii culturilor de primăvară (cum ar fi rățișoara porumbului – Tanymecus dilaticollis). S-au efectuat mai multe studii în țara noastră privind acest aspect. Rezultatele cercetărilor arată că cele mai importante sunt condițiile climatice din perioada când plantele de cultură (porumb sau floarea-soarelui în acest caz) se află în primele faze de vegetație. Atunci plantele sunt foarte sensibile la atacul dăunătorilor de sol, cum este rățișoara porumbului de exemplu. Dacă temperaturile sunt ridicate și este secetă, pe de o parte, plantele de cultură au o dezvoltare stânjenită, pe de altă parte, activitatea insectelor dăunătoare este favorizată. Și asta chiar dacă înainte cu o lună, de exemplu, au fost condiții climatice foarte oscilante, așa cum s-a întâmplat în această primăvară. Toate studiile efectuate în condițiile țării noastre au demonstrat că tratamentul semințelor cu unul din insecticidele omologate (sau pentru care s-a dat derogare, după caz) asigură protecția culturilor de primăvară, aflate în primele faze de vegetație, împotriva atacului dăunătorilor specifici.
Revenind la rățișoara porumbului, multă lume se întreabă de ce această insectă este mai „indiferentă” la fluctuațiile mari de temperatură și umiditate din primăvară, așa cum a fost în martie, mai ales că în acest an dăunătorul a apărut destul de timpuriu la suprafața solului (l-am depistat încă de pe data de 7 martie, împreună cu gandacul pământiu – Opatrum sabulosum). Ei bine, tocmai caracteristicile insectei o fac să fie mai puțin sensibilă la oscilațiile vremii. După ce apare la suprafața solului, adulții circulă, căutând hrană. Dacă vremea devine nevaforabilă, insectele se ascund sub bulgării de pământ sau în crăpăturile solului (ajung la 10-15 cm adâncime), așteptând din nou ca vremea să le fie favorabilă. Plantele de cultură „nu se pot ascunde”, ele stau pe același loc, indiferent cum este vremea. În schimb insectele, cum este și rățișoara porumbului, se pot ascunde atunci când vremea nu le este prielnică.
Dăunătorii se adaptează la schimbările climatice, plantele de cultură devin sensibile
Și în Europa de Vest, SUA sau Asia se efectuează cercetări intense privind influența schimbărilor climatice asupra insectelor dăunătoare culturilor agricole. Conform acestor cercetări, din cauza încălzirii globale, plantele de cultură își pot schimba compoziția chimică, acest lucru afectând creșterea și evoluția insectelor dăunătoare. În urma cercetărilor efectuate în țările afectate de secetă s-a ajuns la concluzia că plantele afectate de stresul hidric sunt mai sensibile la atacul insectelor dăunătoare. Creșterea concentrației de CO2 din aer poate avea efecte benefice în creșterea plantelor, dar poate să ducă și la creșterea atacului insectelor dăunătoare. Încălzirea globală poate influența pozitiv populația insectelor dăunătoare, poate înmulți populațiile dăunătoare de-a lungul iernii, poate determina creșterea numărului de generații într-un an și, de asemenea, scurtarea intervalului de timp dintre două generații. Drept rezultat, schimbările climatice pot afecta sincronizarea dintre insecta dăunătoare și paraziții acestora (insectele dăunătoare apar mai repede în primăvară decât parazitoizii lor). În acest fel sunt posibile dezechilibre naturale ce au ca efect creșterea populațiilor insectelor dăunătoare și, implicit, creșterea pagubelor de recoltă.
Am scris aceste rânduri pentru a scoate în evidență încă o dată necesitatea tratamentului semințelor culturilor de porumb și de floarea-soarelui în zonele de maximă favorabilitate ale principalilor dăunători ai acestor culturi.
Emil GEORGESCU
INCDA Fundulea
Articol publicat in revista Ferma nr.7(168) 15 – 30 aprilie 2016
