O treime din totalul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au ratat primul termen limită pentru finalizarea şi transmiterea Planului Naţional Strategic cu privire la viitoarea Politică Agricolă Comună către Comisia Europeană. Desigur, printre întârziaţi se numără şi România care, justificat sau poate nu, continuă să bată pasul pe loc, în pofida avertismentelor care vin de la Bruxelles.

Chiar dacă, privind în ansamblu, putem să ne consolăm cu gândul că facem parte dintr-un grup compact, cu Germania şi Belgia cap de listă, situaţia la noi pare destul de dramatică, în condiţiile în care aspiraţiile politice ale noului guvern riscă să pună în pericol acest proiect, altfel extrem de important pentru fermierii români.

Apel către premierul României

Acesta a fost, se pare, şi pretextul conferinţei de presă online organizată, pe 10 ianuarie, de către Dacian Cioloş şi trei dintre colaboratorii săi apropiaţi, cu scopul de a trage încă un semnal de alarmă faţă de proasta gestionare a situaţiei şi lipsa de responsabilitate de care dau dovadă politicienii noştri.

Sesizând pericolul care ne paşte din cauza acestei amânări, fostul comisar pentru agricultură şi dezvoltare rurală a cerut însuşi prim-ministrului Nicolae Ciucă să se implice pentru a pune lucrurile în mişcare. „Îi cer premierului să se aplece şi asupra Planului Naţional Strategic pentru agricultură. E vorba de 22 miliarde de euro pentru următorii ani şi, aşa cum a făcut-o pe ultima sută cu PNRR, ca să recupereze întârzierile acumulate în ultimele luni ale anului trecut, mă aştept să aibă un ochi şi pe ce se întâmplă la Ministerul Agriculturii, să nu mai fim în situaţia în care premierul discută cu ministrul doar atunci când îi cere demisia. Avem cumva reflexul să trăim cu impresia că problemele legate de agricultură sunt doar ale fermierilor şi sunt probleme sectoriale pe care le rezolvă ministrul”, a constatat Cioloş.

Incompetenţă sau indiferenţă?

Deşi statele membre nu sunt penalizate în mod direct pentru faptul că nu au respectat termenul de 31 decembrie 2021 pentru a transmite Comisiei Europene Planul Naţional Strategic pentru agricultură, cei care riscă să fie afectaţi sunt chiar beneficiarii fondurilor, adică fermierii. „Noi dacă vrem să fim jucători la nivel european, trebuie să terminăm cu abordarea asta în care suntem consumatori de reguli europene şi să facem parte dintre aceia care se gândesc să fie producători de reguli europene, să influenţăm regulile şi normele europene şi în interesul fermierilor din România. Asta înseamnă să fii proactiv şi să fii direct implicat, nu să aştepţi să găseşti scuze de ce ai dreptul să mai întârzii câteva săptămâni sau poate câteva luni ca să îţi acoperi incompetenţa sau indiferenţa. Cu cât noi am fi depus mai repede Planul Naţional Strategic, cu atât am fi făcut parte din cercul acelor state membre care influenţează regulamentele de aplicare pe care Comisia Europeană le va propune în următoarele luni către Parlamentul European şi către Consiliu”, susţine liderul USR.

Eco-schemele, o oportunitate

La rândul său, europarlamentarul Alin Mituţa a adus în discuţie aşa-numitele eco-scheme, instrument care condiţionează 25% din plăţile directe. „Trebuie să ne hotărâm dacă pentru noi acest ‘Green Deal’ este o mare tragedie, un moft al Europei sau mai degrabă reprezintă o necesitate. Să nu uităm că avem şi în România o grămadă de terenuri degradate, ne confruntăm cu fenomenul deşertificării. Deci vedem că schimbările climatice ne afectează în mod serios, chiar peste media europeană. Şi atunci eco-schemele sunt gândite exact pentru a contracara aceste probleme cu care ne confruntăm. De aceea, ar trebui să privim eco-schemele ca pe o oportunitate”, a ţinut să precizeze europarlamentarul.

Ce spun fermierii?

Prezent şi el la discuţie, George Căţean, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a vorbit din perspectiva fermierului. În opinia sa, amânarea adoptăriiPNS-ului de către autorităţile române ar putea angrena întârzieri în ceea ce priveşte plăţile directe începând cu 2023.

Pe de altă parte, spune Căţean, există riscul de a nu putea cheltui o parte din sume şi probabil că vom fi puşi în situaţia de a returna bani sau de a rămâne cu ei nefolosiţi. Acesta a sugerat şi faptul că, prin lipsa unor consultări publice, planează suspiciunea că ar exista nişte interese care nu au legătură cu voinţa fermierilor. „Trebuie corectate anumite lucruri care merg spre deturnarea de fonduri europene”, afirmă braşoveanul.

CE RISCĂM CU AMÂNAREA PNS?

Dacian Cioloş vede viitoarea Politică Agricolă Comună ca pe o şansă uriaşă pentru agricultura românească: „Este pentru prima când Comisia Europeană lasă o breşă foarte mare statelor membre să decidă cum va arăta PAC, inclusiv din punct de vedere legislativ. Comisia are şase luni ca să evalueze planurile naţionale strategice ale statelor membre după ce ele sunt depuse. Cu cât aceste şase luni sunt împinse mai încolo, cu atât riscurile de întârzieri de plată pentru fermieri sunt mai mari”.

Cu cât întârziem mai mult PNS-ul, cu atât luăm fermierilor români dreptul de a fi «influenceri» la nivel european vizavi de proceduri şi îi facem doar consumatori de reguli europene, la care ei nu sunt parte pentru că administraţia lor naţională nu e capabilă să îşi asume această responsabilitate. – DACIAN CIOLOŞ, Preşedinte USR

Prin eco-scheme am putea finanţa reconversia la agricultura ecologică, pentru a ne apropia de ţinta europeană prevăzută în strategia ‘Farm to Fork’ a Uniunii Europene. De asemenea, cu ajutorul eco-schemelor s-ar putea investi în irigaţii inteligente, cum ar fi tehnologia de irigare prin picurare. – ALIN MITUŢA, europarlamentar

Dacă amânăm depunerea şi adoptareaPNS-ului, este posibil să nu mai putem să depunem cererile unice de plată, aşa cum le depunem în fiecare an, în perioada martie-mai, fără penalităţi. – GEORGE CĂŢEAN, fermier jud. Braşov

Implicarea fermierilor în realizarea Planurilor Naționale Strategice este vitală. Click AICI şi află care este impactul PNS în atribuirea subvenţiilor agricole!

Ce va conţine PNS-ul nostru? Fermierii ecologişti sunt îngrijoraţi. Află care este potenţialul României în sectorul bio!

un articol de

LIVIU GORDEA