Potrivit listei cu scumpirile, pe primele locuri se situează cartofii, urmaţi de legume, în general, şi fructe, însă nu putem ignora pâinea, unul dintre alimentele de bază. Să le luăm pe rând.
CARTOFII
… pe cale să devină aliment de lux
„Cultivarea unui hectar de cartofi poate depăşi 10.000 de lei. Oare câţi nebuni se mai încumetă să producă astăzi cartofi la costurile astea?
Ioan Benea, preşedintele Federaţiei Naţionale „Cartoful”
În opinia preşedintelui Federaţiei Naţionale „Cartoful”, Ioan Benea, scumpirea cartofilor are la bază scăderea calităţii produselor, apoi reducerea suprafeţelor cultivate în întreaga ţară. ,,În 2010, am constatat o scădere a calităţii cartofilor, din cauza condiţiilor climatice potrivnice acestei culturi.
În ceea ce priveşte suprafaţa, faţă de anii anteriori vorbim de o înjumătăţire a suprafeţelor cultivate cu cartofi în România’’, susţine Ioan Benea.
,,Pe de altă parte însă – explică Ioan Benea – asistăm la probleme majore în cultivarea cartofilor aproape în întreaga Europă. Statistica ne arată că ţări precum Spania, Franţa ori Olanda, zone cu tradiţie puternică în cartofi, sau Ucraina şi Rusia au întâmpinat greutăţi din cauza secetei sau a ploilor.
Toate acestea au condus la scăderea producţiei europene şi chiar mondiale de cartofi. Oferta mică a făcut ca preţurile să crească’’, afirmă Ioan Benea.
Prin urmare, nici cartofii din import (preponderent din Turcia, Israel, Egipt etc.) nu sunt mai ieftini.
De ce nu câştigă fermierii?
Cât va mai creşte preţul cartofilor? ,,Pot să vă spun că, după cum evoluează lucrurile, nu văd în curând o ieftinire. Deci, preţul va merge numai în sus, posibil spre 1 euro. Acum, la fermieri vorbim de un preţ cuprins între 2 şi 2,10 lei/kg, iar în piaţă avem în jur de 3 lei/kg, un sfert din preţ fiind TVA-ul’’, declară reprezentantul fermierilor.
Însă puţini fermieri apucă să se bucure de scumpirea cartofilor. ,,Explicaţia numărul unu stă, ca şi în cazul cerealelor, în lipsa spaţiilor adecvate de depozitare. Cei mai mulţi producători autohtoni au fost nevoiţi să vândă imediat după recoltare, având nevoie mare de bani şi neavând spaţii de depozitare.
Aşadar, au vândut cartofii repede la preţ de nimic, iar acum samsarii culeg roadele muncii lor prin vânzarea cu 3 lei/kg’’, explică Ioan Benea.
În ultimul an, fermierii au avut de suportat o majorare a costurilor de producţie începând de la cheltuielile cu motorina şi cu energia până la cele cu îngrăşămintele chimice, tratamentele şi cu forţa de muncă, la care se adaugă lipsa cartofului de sămânţă, care acum se importă la preţul de 700-1.200 euro/tonă.
LEGUME
Concurenţă neloială
Mircea Croitoru, preşedintele Grupului de producători legume-fructe Matca, Galaţi, apreciază drept cauză principală a majorărilor de preţuri faptul că statul continuă să tolereze abuzurile samsarilor, care ,,fac şi desfac”, după propriile lor interese, piaţa legumelor şi fructelor din România. Apoi, interesele fermierilor români nu sunt promovate cum se cuvine în cadrul forurilor Uniunii Europene.
Efectul imediat este, potrivit lui Mircea Croitoru, concurenţa neloială a fermierilor europeni în competiţia cu legumicultorii români. Pe lângă motorina subvenţionată cu 50%, europenii beneficiază şi de subvenţii pe produs, de ajutor la încălzire şi la achiziţionarea de îngrăşăminte chimice.
„Uitaţi-vă la colegii unguri, francezi, italieni, spanioli, polonezi, care sunt cu mult peste noi! Guvernele care au fost la conducere nu au avut voinţa politică să investească în acest sector. S-au dat doar hotărâri de guvern cu dedicaţie!’’, spune Croitoru.
Mircea Croitoru spune că, potrivit datelor sale, comparativ cu anul trecut, cea mai spectaculoasă evoluţie au înregistrat-o cartofii, al căror preţ s-a dublat, ajungând de la 1,5 lei la 3 lei/kg, în timp ce fasolea s-a scumpit cu 1 leu/kg, iar roşiile au ,,sărit’’ de la 2,5 lei la 3 lei/kg. De asemenea, ceapa s-a scumpit cu 50 la sută, ajungând în prezent la 2,5 lei. Preţul fructelor a suferit cele mai mici corecţii.
Liderul legumicultorilor din Galaţi spune că nu se mai aşteaptă la noi scumpiri. „Dar acest lucru depinde de volumul importurilor’’, susţine Mircea Croitoru.
PÂINEA
Reducerea TVA şi rezerva de stat
Aurel Popescu, preşedinte ROMPAN, consideră că preţul pâinii va creşte în continuare, în principal, din cauza majorării preţurilor la grâu pe piaţa internaţională. ,,Pe piaţa externă grâul a ajuns la 300 de euro tona. În aceste condiţii este clar că preţul pâinii va creşte, eu o altă variantă nu văd”. Cât de mult poate creşte preţul pâinii, deocamdată nu se ştie. „O să vedem cât va absorbi piaţa.
Dacă piaţa nu poate absorbi, va fi afectată însăşi existenţa societăţilor de panificaţie. Suntem în pericol de faliment, nu e vorba doar de o scădere a rentabilităţii’’, a adăugat acesta.
În conjunctura de faţă, Aurel Popescu consideră că Guvernul poate susţine societăţile de panificaţie şi implicit consumatorii prin aplicarea a două măsuri: „reducerea TVA la pâine la 5 la sută şi de scoaterea pe piaţă de grâu ieftin din rezerva de stat”, declară Aurel Popescu.
OPINIA MADR
Asociaţii şi depozite
Adrian Rădulescu, secretat de stat în MADR consideră că, în economia de astăzi, preţurile sunt atributul exclusiv al pieţei libere. ,,Nu ne mai putem întoarce la economia centralizată. Într-o economie de piaţă, ca cea de acum, statul nu mai poate avea vreo influenţă asupra preţurilor. Deci, piaţa este singura în măsură să ne spună cât mai pot creşte preţurile la alimente”, declară Adrian Rădulescu.
Cât despre cauzele scumpirilor, principala ,,vinovată’’ este globalizarea. „Întreaga explicaţie pleacă de la fenomenul globalizării. Populaţia lumii creşte cu 100 milioane de suflete pe an iar producătorii agricoli nu mai pot suplini necesarul de hrană. În acelaşi timp, un miliard de oameni de pe glob rabdă de foame.
Deci şi scumpirile din România trebuie privite în acest context global”.
Legat de soluţii, Rădulescu susţine că politica agricolă se face la Bruxelles, prin urmare “ar trebui ca reprezentanţii asociaţiilor să se adreseze comisarilor europeni.
Reducerea TVA n-ar face decât să relaxexe puţin aspectul financiar, dar pe termen lung n-ar reuşi să genereze o reducere a preţurilor pe întreg lanţul, de la producători la consumatorul final.
De pe urma acestor scumpiri nu câştigă agricultorii, ci comercianţii. Eu vă spun şi ce ar trebui să facă fermierii pentru a fi ei câştigătorii: să-şi facă urgent asociaţii şi să-şi construiască depozite!” conchide consilierul MADR.
ŞTIRI
Evoluţia preţurilor la alimentele de bază
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), în ianuarie 2011, comparativ cu decembrie 2010, cartofii s-au scumpit cu 6 la sută, iar faţă de decembrie 2009, cu 54,3 la sută. În ceea ce priveşte legumele, avem de a face cu o scumpire de 6 la sută, comparativ cu decembrie 2010, respectiv cu 26,5 la sută faţă de decembrie 2009. Aceeaşi sursă ne relevă evoluţia preţului pâinii: scumpire cu 0,6 la sută comparativ cu decembrie 2010, respectiv cu 6,4 la sută faţă de decembrie 2009.
Resursele alimentare, decise global
Gavrilă Tuchiluş, director general SC Agrimat Matca SA, important producător autohton de grâu, consideră că există cel puţin patru factori la nivel global care afectează resursele alimentare, şi anume:
• Niciodată populaţia globului nu a fost atât de numeroasă ca astăzi (6,8 miliarde de oameni).
• Suprafaţa arabilă, în ultimii 60 de ani, nu a putut fi crescută decât cu zece la sută pe glob şi rămâne extrem de limitată, în timp ce în aceeaşi perioadă populaţia a crescut cu peste 150 la sută. În 2025, de exemplu, se estimează că întreaga omenire va număra 7,8 miliarde de suflete. Este drept că au crescut producţiile şi productivitatea dar acestea nu mai fac faţă noilor cerinţe privind necesarul de hrană.
• Obligativitatea de a diminua dependenţa de combustibili fosili a determinat lumea civilizată să producă mari cantităţi de bioetanol şi biodiesel din culturi agricole.
• Dezvoltarea de mari pieţe noi, precum China şi India, în care consumul de cereale a crescut foarte mult. ”Aceşti patru factori acţionează simultan, indiferent dacă unele ţări sunt mai bine pregătite şi altele mai puţin să facă faţă crizei alimentare preconizate.
Dacă la factorii menţionaţi adăugăm şi alte cauze interne, specifice României, şi o să fac referire doar la două: lipsa spaţiilor de depozitare de cereale şi jocul dur pe piaţă exercitat de marii depozitari, care în aceste momente fac profituri de peste 200%, atunci putem afirma că preconizatele scumpiri ale grâului şi implicit ale pâinii, precum şi ale uleiului sunt pe deplin adevărate”, apreciază Tuchiluş.
