Scoasă pentru a modifica şi completa legea 17/2014, considerată prea permisivă pentru cetăţenii din alte state europene, denumiţi ”străini”, deşi aparţinem, din 2007, aceluiaşi spaţiu geopolitic – Uniunea Europeană, legea 175 a fost promovată ca un act menit ”să facă ordine” în piaţa funciară românească, descurajând o pretinsă, dar nedovedită suficient de convingător speculă cu terenuri agricole. Mai mult, prin anumite prevederi, legea a restricţionat accesul la piaţa funciară persoanelor fizice şi firmelor a căror rezidenţă în ţara noastră are o durată mai mică de cinci ani.
Opozanţii politici (vorbim de a doua jumătate a anului 2020, până în alegerile parlamentare, când PSD avea majoritate în legislativ, dar la guvernare se afla PNL) s-au speriat degrabă că noua lege va bloca piaţa funciară. Guvernul Orban a dat prin toamnă o OUG prin care aplicarea legii a fost prorogată, invocând griparea tranzacţiilor la notariate. În februarie 2021, neavând încotro, ministerul Agriculturii condus de liberalul Adrian Oros a emis normele de aplicare. De atunci, piaţa funciară funcţionează după noua lege.
S-a gripat piaţa? Da de unde! Potrivit unor date oficiale, în iunie 2021 au fost vândute mai multe terenuri decât în iunie 2020.
Au cumpărat fermierii români mai mult pământ după aplicarea legii decât înainte ca legea să producă efecte? Nu ştim. Statul român s-a dovedit mereu lipsit de transparenţă în ceea ce priveşte piaţa funciară. Din discuţiile avute cu numeroşi fermieri români reiese că sunt, mulţi dintre ei, nemulţumiţi de legea 175. Ei acuză faptul că le-a îngreunat foarte mult accesul la piaţa terenurilor. ”Noile prevederi sporesc îngrozitor de mult birocraţia”, spun ei. Un mic fermier român, confruntat cu monstrul birocratic creat de noua lege, îşi pierde cheful să mai cumpere teren agricol.
Cine să fi cumpărat atunci teren agricol în România, după apariţia noii legi? Un răspuns pare să capete contur: cei puternici în piaţa funciară românească, fie ei români, fie din alte state europene. Accesul pe piaţa terenurilor agricole, devenind mai complicat, este de acum apanajul jucătorilor importanţi. Al celor care pot plăti avocaţi şi agenţi imobiliari şi, la nevoie, pot ”unge” anumiţi funcţionari publici, care nu ar ezita să se lase unşi, în condiţiile în care legile penale au tot fost îmblânzite, din 2017 încoace.
În timp ce unui fermier român de categorie mică sau mijlocie i s-a cam tăiat pofta de cumpărat pământ, marii latifundiari români, dar şi alţi clienţi potenţi din U.E., cu o rezidenţă mai mare de cinci ani, se descurcă cu brio. Mulţi fermieri români care au aplaudat frenetic, poate din patriotism sincer, noua lege, se văd acum dezavantajaţi chiar de legea în cauză! Sentimentele, dacă nu sunt trecute prin filtrul raţiunii, dăunează grav intereselor proprii.
STELIAN RĂDESCU
Redactor Ferma Media Grup
E-mail: redacţia@revista-ferma.ro
