Conversia substanțelor nutritive din iarba consumată de ovine în produse specifice, lapte, carne, lână se realizează cu un randament foarte ridicat, digestibilitatea materiei organice din faza de creștere fiind de 80-85%, apoi scade treptat pe măsură ce plantele se maturizează.
LEGILE CARE DECID PĂŞUNATUL
România are 4,5 milioane ha de pășune și fânețe, din care majoritatea sunt în domeniul public sau în domeniul privat al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor. La nivel european, se apreciază că România are în pășunile naturale (permanente) cea mai bogată structură de specii benefice pentru rumegătoare!
Organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permenente este reglementată prin O.U.G nr.34/2013, legea nr.86/27.07.2014 și UG nr.105/20.12.2017 și Legea nr.268/26.07.2022.
În cursul anului trecut s-a inițiat, la Senat, un proiect de lege cu titlul „Legea privind prevenirea și combaterea distrugerii culturilor agricole și a păşunatului neautorizat, precum și pentru modificarea unor acte normative”.
După consultarea cu oierii am următoarele opinii și sugestii:
ACTE NORMATIVE CARE SE BAT CAP ÎN CAP!
La articolul 3, punctul b care prevede perioada în care se permite pășunatul este în contradicție cu OUG nr. 105/2017, care permite păstoritul animalelor ierbivore și în perioada 6 decembrie – 24 aprilie în cazul în care crescătorul este proprietar sau deține cu orice titlu de folosință terenul agricol sau are acordul scris al deținătorului pășunii utilizate.
Stabilirea unei perioade de pășunat prin Hotărârea Consiliului local este în contradicție cu acest act normativ. Menționez că în țările din vestul Europei nu se prevăd perioade în care pășunatul este interzis sau permis, decizia privind perioada de pășunat fiind luată de crescătorul de erbivore din proprie inițiativă!
NESUPRAVEGHEAT NU ÎNSEAMNĂ ABANDONAT!
La articolul 7 punctul (2) care prevede că: în cazul în care animalele nu sunt supravegheate, se constată abandonul acestora. În toate țările din vestul Europei cu efective importante de ovine pășunile sunt parcelate și îngrădite iar animalele nu sunt supravegheate.
În ultimii ani un număr important de crescător de ovine și taurine au pășunile parcelate și îngrădite cu gard, specific, din plasă de sârmă sau păstor electric, variante care nu necesită supravegherea animalelor.
La articolul 16 constituie contravenții:
a) pășunatul în afara perioadei stabilite în autorizația de pășunat;
b) exploatarea pajiștilor proprietatea altei persoane;
c) pășunatul efectiv pe fânețe sau terenuri arabile;
d) lăsarea animalelor nesupravegheate;
e) pășunatul în lipsa autorizaţiei de pășunat.
OBSERVAŢII PERSONALE ASUPRA CONTRAVENŢIILOR
a) Nu este corect și nici oportun ca membrii Consiliului local să stabilească în ședința de Consiliu perioada de pășunat cu animalele erbivore. Această perioadă este foarte diferită, anual, în funcție de relief, fertilitatea solului pășunii, compoziția floristică, nivelul de precipitații etc., variind, pe aceeași suprafață, cu 1-3 săptămâni.
b) Exploatarea pajiștilor proprietatea altei persoane este un abuz și se poate rezolva prin înțelegere amiabilă sau pe cale juridică.
c) Crescătorii care dețin fânețe sau terenuri arabile cultivate cu plante furajere consider că pot efectua pășunatul pe aceste suprafețe. Menționez că în zona de șes și depresionară tot mai mulţi crescători de ovine cultivă orz, triticale, amestecuri de plante ierboase cu talie mare (golomăț, lolium, timoftică etc.) pentru a începe pășunatul cât mai devreme, mai cu seamă crescătorii care se orientează spre producția de lapte.
d) animalele pot fi lăsate nesupravegheate dacă pășunea este îngrădită astfel încât să avem siguranța că nu pot părăsi parcela respectivă.
e) în situația în care crescătorul de animale are un contract de concesiune/arendă la care este atașat și amenajamentul pastoral valabil pe păşunea respectivă, autorizația de pășunat nu se justifică.
LEGEA POATE DUCE LA ABUZURI!
Per ansamblu, consider că acest proiect de lege poate duce la abuzuri și condiționări din partea UAT-lor și a reprezentațiilor Ministerului de Interne având drept consecințe renunțarea unor persoane competente la a mai creşte animale.
Era benefic și oportun ca în locul acestui proiect de lege care prevede numai restricții, după consultarea crescătorilor de animale erbivore să se dezbată și să se aprobe o lege care să stimulze, prin ajutoare de stat, parcelarea și îngrădirea pajiștilor.
În structura de rasă a ovinelor autohtone predomină peste 80% ovine din rasa Țurcană care se întrețin în sistem extensiv, hrana de bază fiind iarba asigurată prin pășunat. Întreținerea acestor oi pentru o perioadă lungă în stabulație permanentă provoacă boli pulmonare ale organelor etc. și pierderi apreciabile prin mortalitate și sacrificare de necesitate.
Prin aplicarea interdicţiei de a pășuna pe terenurile proprietate a crescătorului, închiriate/concesionate sau pentru care au acordul scris al deținătorului de teren se reduc efectivele și veniturile, cu consecințe negative sociale și economice.
PĂŞUNATUL A SALVAT ŞEPTELUL!
În zona de vest a României, majoritatea oierilor dețin în proprietate privată zeci sau sute de hectare de teren arabil pe care cultivă cereale iar după recoltare pe o parte din suprafață lasă miriștea nearată și o păstrează pentru pășunat în perioada toamnă – iarnă, urmând să o are primăvara.
După seceta din vara trecută majoritatea oierilor nu au reușit să stocheze nici jumătate din necesarul de furaje pentru iernat și spuneau că vor vinde o parte sau toate oile. Toamna, însă, a venit cu ploi și temperaturi ridicate favorizând refacerea covorului vegetal pe pășuni, fânețe și miriști și au pășunat cu oile până în 20-25 ianuarie.
Aplicarea Legii 407/2006 care prevede interzicerea pășunatului animalelor în perioada 6 decembrie – 24 aprilie ar fi avut un efect dezastruos, finalizat cu reducererea severă a efectivelor de ovine și pierderi economice mari pentru oieri.
România este fruntașă la efectivele de ovine și codașă la parcelarea și îngrădirea suprafețelor de pajiști!
DURATA MAXIMĂ DE PĂŞUNAT
Pentru o bună gestionare a afacerilor în fermele de ovine şi caprine, durata pășunatului trebuie prelungită la maxim posibil prin exploatarea corectă a pajiștilor și cultivarea unor plante furajere de conveier (triticale, orz, varză furajeră, rapiță etc.) care să prelungească perioada de pășunat toamna târziu spre iarnă și primăvara devreme (20-25 martie).
Prin politici și strategii corecte și stimulative, sectorul de creștere a ovinelor din România ar putea ajunge pe primul loc în UE la total efective.
Click AICI şi vezi 3 probleme majore pe care le au oierii în 2023!
un articol de
IOAN PĂDEANU
Membru asociat ASAS
ACO Hunedoara
