Analiza lui Cezar Gheorghe referitoare la așa-zisul sprijin guvernamental pentru motorina agricolă. Falsa criză alimentară și „ajutorul” care nu există!
Declarațiile recente ale ministrului Agriculturii privind o posibilă penurie alimentară au stârnit îngrijorare în spațiul public. Însă expertul în agribusiness Cezar Gheorghe, fondator AGRIColumn, intervine ferm pe pagina sa de facebook și demontează, punct cu punct, discursul oficial, pe care îl consideră periculos și manipulator.
Acesta avertizează că retorica alarmistă nu doar că este nejustificată, dar riscă să creeze panică inutilă în rândul populației.
„Trebuie să clarificăm puțin, cu argumente pertinente, pentru că panica indusă populației nu folosește la nimic. Panica indusă este un element ce nu trebuie folosit, pentru că este otrăvitor.”
„Ajutorul” Guvernului: doar o schimbare de mesaj, nu bani în plus
Una dintre principalele teme promovate de autorități este sprijinul acordat fermierilor prin eliminarea temporară a TVA și accizei la combustibil. În realitate, spune Cezar Gheorghe, nu este vorba despre niciun ajutor financiar real.
„În primul rând, propunerea de OUG, pentru ca fermierii să poată achiziționa combustibil fără TVA și acciză, nu face altceva decât să taie o perioadă de așteptare. Fermierii implicit nu primesc bani de la stat sau de la guvern. Este doar o schimbare a mesajului!”
Expertul explică faptul că fermierii recuperau deja aceste sume prin mecanisme existente, doar că într-un interval de timp de până la 90 de zile.
„Fermierii oricum aplicau pentru rambursarea TVA și exista și schema de ajutor de stat pentru acciză. Durata rambursărilor este cuprinsă între 60 și 90 zile”, spune Cezar Gheorghe.
Cu alte cuvinte, statul nu oferă bani în plus, ci doar nu mai reține temporar acele sume: „Putem spune că fermierilor nu li se mai iau bani pe care apoi îi recuperau. Deci nu li se dă nimic de către Guvern. Ci doar timp. Care costă bani”.
Cifrele reale: câștig marginal, dar util pentru cash-flow
Chiar dacă măsura poate ajuta fluxul de numerar din ferme, impactul este limitat și clar cuantificabil.
„Dacă calculăm efectul în RON pe un hectar al accizei si al TVA-ului, la o normă de 78 de litri, ajungem la cifra de 374 RON. Costul finanțării pentru 374 RON, pe o perioada de 90 de zile, este deci de 9,35 RON. În total avem deci circa 383,35RON pe hectar care rămân în fermă… 383,35 înseamna 12-14% din costul direct pe hectar. Deci sunt bani buni ce rămân în fermă”, explică Cezar Gheorghe.
Prin urmare, măsura este utilă, dar prezentarea ei ca „sprijin financiar” este, în opinia expertului, o distorsionare.
„Putem numi acest OUG propus ca o facilitate de a folosi banii instantaneu… Însă nuanțele pe care se promovează sunt de natură să schimbe sensul. Adică vă dam bani. Nu, nu se dau bani. Nu se iau, de fapt”
„Penuria” – un cuvânt periculos și complet nejustificat
Cea mai dură critică vine însă în legătură cu ideea de penurie alimentară, lansată în discursul public.
”Înțeleg politica și nevoia de poziționare în context, însă până la un punct. Când vorbim despre penurie. Căci acest lucru induce panică în populație. Și acest lucru nu este sănătos defel”
Realitatea din teren contrazice total discursul politicianist: fermierii sunt în plină campanie agricolă.
„În primul rând, România este în plin sezon de însămânțări. Sezonul de însămânțare este în plină desfășurare. Dacă cineva își face iluzii că fermierii au stat degeaba până acum se înșeală”, spune Cezar Gheorghe
Mai mult, suprafețele sunt semnificative și acoperă necesarul intern: „Floarea soarelui 1,165 mil hectare, porumb 1,56 mil hectare și orz de primăvară circa 0,6 mil hectare. La care adăugăm circa 0,13 mil hectare cu soia. În total 3,45 mil hectare alocate culturilor de primăvară”.
Iar fermierii nu așteaptă deciziile politice pentru a lucra: „Nimeni nu stă după OUG. Fermierii sunt în proces de însămânțare”
România produce suficient: datele care demontează alarmismul
Argumentul decisiv vine din cifrele de producție și consum. România este nu doar autosuficientă, ci și un exportator major.
„România produce suficient de mult grâu, orz, porumb, spre a-și asigura securitatea alimentară internă. Dovadă stă faptul că suntem pe primul loc în exportul EU27 pentru al doilea an consecutiv”, scrie expertul AGRIColumn pe pagina sa de facebook.
Consumul intern este mult sub nivelul producției:
„Consumul intern este de circa 3,4 mil tone de grâu anual și circa 2,8-3 mil tone de porumb”
Asta în timp ce producțiile sunt semnificativ mai mari: „În 2025 am produs 13 mil tone grâu, 6,4 mil tone porumb, 3,1 mil tone de orz, 1,96 mil tone de semințe de floarea soarelui”.
Concluzia este fără echivoc: „Pur și simplu cuvântul penurie nu își are locul în exprimare!”
Proiecții pozitive și o realitate ignorată politic
Mai mult, perspectivele pentru 2026 sunt chiar optimiste, datorită condițiilor meteorologice favorabile.
„Proiecțiile pentru 2026 sunt de creștere a producției. Din septembrie avem parte de precipitații… se văd creșteri de producție”
Politică vs. realitate: aceeași retorică de 30 de ani
Cezar Gheorghe nu evită nici componenta politică, criticând modul în care astfel de mesaje sunt folosite electoral.
„Politica are cursul său, înțeleg jocurile și presiunile… ‘Uite ce am facut noi pentru voi’ înspre a acumula capital electoral…”
Dar expertul avertizează că această strategie bazată pe frică este inacceptabilă: „Nu pot fi de acord cu acest tip de înfricoșare a populației. Căci este fals și neavenit.”
Cezar Gheorghe: Ce ar trebui să facă, de fapt, Guvernul
În loc de mesaje alarmiste, expertul indică direcțiile reale unde este nevoie de acțiune: „Mai bine ar da curs propunerii de formare a unui grup ce poate crea mecanisme de verificare si control… Mai bine ar muta focusul pe APĂ, căci azi plouă și e bine. Dar mâine, ca de obicei, ne vom uita pe cer”!
Nu există penurie, ci doar comunicare defectuoasă
Mesajul final al lui Cezar Gheorghe este clar și contrazice direct discursul oficial:
„În concluzie, România nu va avea parte de penurie. Suntem origine, astfel încât este suficient de clar că aici se produc materiile prime.
Într-un context agricol stabil și chiar promițător, problema reală nu este lipsa producției, ci modul în care autoritățile aleg să comunice: între propagandă, panică și măsuri cosmetice prezentate drept salvatoare.
