„Am încheiat un an pentru legumicultură – spunem noi – bun, fără accidente climatice deosebite, cu bune rezultate; ceea ce n-am propus am și realizat. Am produs semințe de legume ceva mai mult decât anul trecut. Și cantitatea de răsaduri a fost dublată, dar și vândută, dovadă că autenticitatea și valoarea soiurilor create aici au demonstrat seriozitate și pasiunea lucrului bine făcut. Cererea de răsaduri a crescut foarte mult, îndeosebi pe soiurile tradiționale de tomate, cum este hibridul Siriana, dar și tomatele de tip Cherry. Castraveții hibrizi Triumf au început să prindă piața, ca și soiul de fasole Maura, destinat spațiilor protejate și în câmp”, ne-a declarat Costel Vînătoru.
Noi soiuri în curs de omologare
Cercetătorul științific gr. I, titlu obținut de curând, a atenționat că unii cultivatori nu înțeleg să facă asolament: „În solar nu poți cultiva monocultură, tomate după tomate sau tomate după ardei sau vinete, culturi care au boli și dăunători comuni. Noi am venit cu o creație valoroasă de fasole, Maura, cu păstăi galbene, late, fără ațe și foarte gustoase, ce ajută foarte mult în realizarea unui asolament corespunzător”.
Stațiunea așteaptă să primească certificatul de omologare și brevetul de invenție pentru un soi aclimatizat la noi. „Este vorba de Kiwano (Cucumis metuliferus), denumit popular «castravetele cu coarne», cu un savuros gust ce reprezintă o combinație de lămâie și banană. Mai avem în curs de omologare o specie de Lofantus, plantă condimentară aromatică, cu multiple întrebuințări, cu proprietăți antistres, antidepresive, cotată de specialiști a fi a patra plantă meliferă din lume. Odată înființată, cultura se păstrează și 4-5 ani. La aceasta se adaugă și busuiocul cu aromă de lămâie și cel cu frunză lată, special pentru salate și cu scop curativ, ce poate fi cultivat în sistem eco”, detaliază Costel Vînătoru.
În lucru se află și Daria – un soi valoros de tomate pentru procesare, cultivat în câmp, dar și un soi de ardei iute, Cornul caprei, creație care a existat în România acum 50-60 de ani. „Am depus o muncă de șapte ani, am adus-o ameliorativ la parametrii, așa cum a fost cultivată cu ani în urmă. Această creație cu fructul mare cât ardeiul capia, de culoare portocalie, este singura ce se pretează pentru murături fără să se înmoaie. Mai avem un soi de Amarantus – știrul roșu, îl reabilităm căci este o plantă care nu are nevoie de tratamente chimice”, a susținut cercetătorul buzoian.
Mai multe creații legumicole hibride
Cererea de specii legumicole hibride este foarte mare. Viitorul va fi al hibrizilor, aceștia se adaptează mai bine la condițiile extreme, la schimbările pedoclimatice și oferă producții net superioare. În acest sens, sunt orientate și strădaniile oamenilor de știință ai Laboratorului de Genetică și Ameliorare al SCDL Buzău, „contaminați” de microbul cercetării.
Aflăm că laboratorul are trei direcții importante de cercetare: reabilitarea plantelor neglijate în cultură; realizarea unor creații biologie de top, în concordanță cu ceea ce doresc cultivatorii și consumatorii, dar și aclimatizarea de plante noi pentru România. Este o muncă grea, de durată, se parcurg anumite etape. Odată ce se obține o creație biologică, ea trebuie menținută în viață și realizată selecția conservativă în parametrii stabiliți de cercetătorul ameliorator.
CERCETĂTORUL SFINȚEȘTE LOCUL PRIN CREAȚIA SA
Îl întreb pe ”părintele” celor 22 de soiuri noi de legume, dintre care 15 omologate și brevetate, trei hibrizi și alte patru soiuri de plante care își așteaptă recunoașterea OSIM, ce și-a propus pentru acest an.
“Personal aș vrea să reușesc să fiu mai mult alături de familie, deoarece în 30 de ani de activitate nu am avut niciodată concediu, lucru pe care mi-l propun, dar nu reușesc niciodată. Profesional, doresc să obțin mai mulți hibrizi. Anul trecut am reușit să fac câteva combinații hibride la tomate, la ardei, la vinete. Singura creație hibridă la tomate este Siriana, eu am făcut 15 combinații hibride; dacă una, două, trei se vor comporta bine și fenomenul heterozis va fi vizibil, vom merge pe ele. La vinete, la fel, avem mai multe combinații hibride. Așteptăm certificatul de omologare pentru hibridul Virginia destinat spațiilor protejate, dar și pentru câmp, cu fructul foarte mare, sperăm că va fi bine primit de cultivatori, de consumatori. Și aici mai avem în lucru două soiuri noi. La castraveți avem hibridul Triumf, dar vom ieși cu două noi creații”.
Articol publicat in revista Ferma nr.2(163) 1-15 februarie 2016
