În urma declarațiilor lui Claudiu Năsui despre institutele de cercetare, cercetătorii din Buzău au luat poziție, aducând în prim-plan realitățile din teren: efort constant, lipsă de finanțare și dedicare.
Cercetătorii din Buzău, replică tăioasă pentru fostul ministru Claudiu Năsui
Declarațiile recente ale fostului ministru al Economiei, Claudiu Năsui, care a numit institutele de cercetare „găuri pentru bugetul public” și le-a acuzat că ar exista doar pentru salarizare și posturi de conducere, au stârnit reacții puternice din partea comunității științifice.
Printre cei care au ținut să îi răspundă se numără și cercetătorii de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură (SCDL) Buzău, una dintre instituțiile cu tradiție în cercetarea agricolă românească.
Tradiție de peste jumătate de secol, între pasiune și supraviețuire
Cercetătorii buzoieni au postat un mesaj pe rețelele sociale în care au explicat, cu ironie și amărăciune, cum au reușit să mențină vie activitatea stațiunii, în ciuda finanțărilor precare și a lipsei de sprijin real din partea statului.
Știați că la SCDL Buzău se face cercetare din 1957? Nu, nu pentru salarii de Donald Trump, ci pentru semințe. Da, acele lucruri mici care pot hrăni o țară întreagă.
De-a lungul vremii, Stațiunea a cunoscut momente de glorie — mai ales înainte de 1989, când cercetarea era chiar un subiect serios. Apoi a supraviețuit cu greu vremurilor, baronilor locali și altor specii interesante din ecosistemul postdecembrist.
Cum am rezistat? Cu un singur lucru: pasiunea pentru plante. Într-o țară în care ne-am obișnuit să importăm și aerul dacă se poate, cercetătorii de la Buzău au înțeles că viitorul începe cu o sămânță. Nu cu una importată. Cu una adaptată, crescută și iubită aici.
Salarii mai mici decât la supermarket, dar mize uriașe
Departe de imaginea unor „posturi călduțe” plătite din bugetul public, viața cercetătorilor de la SCDL Buzău înseamnă muncă grea, motivație internă și un atașament profund față de cultura românească a legumelor.
Din 2023, am reluat programul de ameliorare pentru tomate, cu un vis mare: obținerea de hibrizi românești, adaptabili și performanți. În timp ce milioane de euro pleacă anual către companii din afară (în 2021, piața semințelor de legume din România a fost estimată la peste 100 milioane EUR), la SCDL Buzău totul a pornit de la o idee și câțiva cercetători… pasionați, dar prost plătiți.
”Cât câștigă un asistent cercetare științifică? Mai puțin decât un muncitor la supermarket: sub 3000 lei net. Un cercetător științific gradul III, cu doctorat și 11 ani de studii postliceale? 3955 lei net.
Se pare că zicala „Învață, mamă, ca să câștigi bine” s-a transformat în „Învață, mamă, dar nu prea mult, că nu rentează”, susțin cercetătorii buzoieni în mesajul publicat pe facebook.
Cercetare adevărată pentru viitorul agricol al României
În ciuda provocărilor și a imaginii publice eronate, stațiunea din Buzău continuă să producă rezultate concrete pentru agricultura românească. Semințele și răsadurile dezvoltate aici sunt recunoscute în toată țara.
Totuși, la SCDL Buzău avem o conducere tânără și o echipă în formare, care încă mai crede în ideea de patrimoniu legumicol național. Da, suntem o stațiune mică, dar visăm ca într-o zi să fim din nou recunoscuți pentru ce contează: CERCETAREA ADEVĂRATĂ.
Dacă tot suntem întrebați: Ce cercetați de 35 de ani? – răspundem: Viitorul, în ciuda trecutului și a prezentului.
”Nu toate institutele sunt liane agățate de buget. Unele cresc încet, cu răbdare, ca tomatele românești – greu, dar cu gust și cu rost”, concluzionează cercetătorii de la SCDL Buzău.
