Porcii livrabili trebuie să corespundă cerinţelor abatorului/ procesatorului care îi recepționează, deoarece acest lucru maximizează beneficiile per porc vândut.
În timp ce succesul general al fermei – în privința îndeplinirii acestor obiective – este influenţat de o serie de factori, inclusiv cei genetici, de hrană, microclimat, statusul sănătăţii şi calitatea purceilor la start, fermierul are, la rândul său, o influenţă considerabilă asupra rezultatelor.

1. VITEZA DE ACUMULARE A MASEI CORPORALE

Cu cât porcii cresc mai rapid şi ajung la greutatea de livrare într-un timp mai scurt, cu atât sunt mai mici costurile totale per kg de carne produs. Aceasta deoarece costurile generale, cum ar fi cele legate de construcţii, salariați etc., pot să înregistreze variații, astfel încât, cu fiecare zi de întârziere a livrării apar cheltuieli suplimentare.
Evident că și costul furajului pe porc livrat sau pe kg carcasă, scade dacă porcii cresc mai repede. În fiecare zi în care porcul se află în fermă, acesta necesită o anumită cantitate de furaj doar pentru funcţionarea organismului, ceea ce se numeşte elementul de “întreţinere” din raţia zilnică.
Şi personalul mai poate influenţa sănătatea efectivului, dacă se asigură că halele sunt curate şi dezinfectate după fiecare serie de porci produși. Efectele oricărei probleme de sănătate pot fi reduse la mimim, dacă se identifică rapid porcii bolnavi şi se aplică tratamentul corespunzător.

2. CONVERSIA EFICIENTĂ A FURAJULUI

Valoarea genetică a animalului are și ea o influenţă majoră asupra eficienţei utilizării hranei şi capacităţii porcului de a depune masă musculară în detrimentul grăsimii. De precizat că, pentru producerea unui kg de grăsime e nevoie de 4 ori mai mult furaj decât pentru acumularea aceleiași cantități de masă musculară!
Mediul ambiant sau microclimatul în care este întreținut porcul are, la rândul său, un efect semnificativ asupra eficienţei utilizării furajului. Adăposturile moderne sunt proiectate pentru a asigura temperatura, curenţii de aer, umiditatea şi spaţiul disponibil din boxă per porc la nivele corespunzătoare cerințelor fiziologice ale animalului. În practică este însă important şi managementul sistemului, cum ar fi verificarea zilnică a echipamentelor şi monitorizarea temperaturii.
Calibrarea greşită a echipamentului de ventilaţie sau nefuncţionarea sistemului, pot crea condiţii care compromit confortul şi starea de întreţinere a porcului. Dacă temperatura din adăpost e prea scăzută, porcii îşi vor folosi energia pentru menţinerea temperaturii corporale, reducând eficienţa utilizării hranei. Dacă însă temperatura e prea ridicată consumul de hrană scade, ceea ce duce la creşterea mai lentă şi eficienţă redusă a utilizării furajului.

3. PREVENIREA ŞI CONTROLUL PROBLEMELOR DE SĂNĂTATE

Deşi personalul fermei nu poate influenţa direct apariţia problemelor de sănătate, sunt mai multe moduri în care acesta poate reduce atât incidenţa, cât şi gravitatea acestora.
În primul rând, o bună curăţenie între două populări şi respectarea programelor de dezinfecţie reduc drastic posibilitatea remanenței în adăpost a unor organisme ce cauzează boli după livrarea seriei precedente.
Multe dintre problemele de sănătate în efectiv sunt determinate de aspectele ce țin de management şi condițiile de microclimat. De aceea, pentru reducerea incidenței problemelor de sănătate se va urmări ca temperatura să fie corespunzătoare, spaţiul din boxă per porc adecvat iar hrana şi apa să fie disponibile în permanență.

4. CERINŢELE PROCESATORULUI

Valoarea finală a porcului este determinată de masa lui corporală la livrare şi de calitatea carcasei, evident, în funcţie de preţul oferit de abator/procesator la un moment dat.
Abatoarele plătesc mai mult pentru porcii care le aduc profit prin vânzarea sub formă de carne proaspătă sau preparate din carne de porc.
Calitatea carcasei este, de obicei, exprimată în termeni de procent de carne în carcasă, estimat de regulă în funcție de grosimea stratului de slănină dorsal și adâncimea ochiului de mușchi. Ambii parametrii sunt puternic influenţați genetic şi de masa corporală la sacrificare, porcii depunând prioritar grăsime pe măsură ce avansează în greutate, de regulă după depășirea pragului de 125 kg în viu.

5. CALITATEA PURCEILOR LA STARTUL FINISĂRII

În cazul fermelor de reproducție cu circuit închis, planificarea atentă a producției de purcei este importantă pentru a ne asigura că mărimea loturilor satisface aceste obiective. În orice caz, obţinerea unei calităţi constant ridicate a purceilor înţărcaţi per serie este una dintre cele mai mari provocări în producția cărnii de porc iar un anumit grad al variabilității este inevitabil.
Calitatea tineretului suin determină performanţa potenţială în adăpostul de finisare iar în cazul fermelor integrate, aceasta depinde de managementul în maternitate şi creşă.
Purceii de calitate superioară, având o variaţie minimă în ceea ce priveşte greutatea, determină un rezultat maxim. Purceii cu greutate mică la transferul către finisare cresc mult mai încet şi reduc semnificativ eficienţa sistemului pe o anumită perioadă.
Variabilitatea excesivă reduce proporția porcilor livrabili care pot fi vânduţi eficient pentru a satisface cerinţele procesatorului.

6. MAXIMIZAREA REZULTATELOR

În orice sistem de producţie, profitabilitatea este maximă dacă rezultatul întregului flux e optimizat și sub condiţia ca şi calitatea produsului finit să fie superioară.
Porcul îşi petrece aproape două treimi din viaţă în boxa de finisare şi, ca atare, modul în care este cazat şi tratat are o importantă influenţă asupra rezultatelor financiare.
De reținut că, în majoritatea sistemelor productive, timpul petrecut de către porci în adăpostul de finisare este predeterminat. Adică, fluxul productiv impune livrarea animalelor și golirea adăpostului la date fixe. De aceea, cu cât porcii cresc mai repede, cu atât rezultatul este superior în privința sporului în greutate și a utilizării spațiilor construite.

SPORUL MEDIU ZILNIC – SMZ

Rata de acumulare a masei corporale – Sporul Mediu Zilnic – este puternic influenţată și de starea de sănătate și, de aceea, pentru maximizarea potenţialului genetic al porcului în privința creşterii, managementul strict pe principiul “Totul plin – Totul gol” este esențial.
Cu cât perioada de creştere până la livrare este mai scurtă, cu atât mai mică va fi cantitatea de furaj folosită de animal pentru întreținere, din cea totală consumată.

Lotizarea atentă a porcilor ce urmează a fi livrați poate avea efect semnificativ asupra valorii totale, dar și asupra costului per porc.

un articol de
IOAN LADOȘI
USAMV Cluj-Napoca