Ce urme a lăsat iarna din aprilie în agricultură? - Revista Ferma
6 minute de citit

Ce urme a lăsat iarna din aprilie în agricultură?

Precipitațiile sub formă de zăpadă au continuat să cadă fără întrerupere timp de trei zile, ceea ce a determinat acumularea într-un interval scurt de timp a unor cantități de apă mai mari decât, de exemplu, cumulat în lunile februarie și martie 2023.

iarna in aprilie 1_b 

APĂ PENTRU SOL ȘI PROTECȚIE PENTRU PLANTE

„Chiar dacă, în județul Botoșani, la un moment dat toate drumurile erau blocate, iar bolnavii erau duși la spital cu șenilatele, ajutând și noi, fermierii, la deblocarea căilor de circulație rutieră, am fost conștienți de faptul că respectiva pătură de zăpadă va aduce apă în sol și va proteja culturile, inclusiv de viscol și de eventualele temperaturi scăzute, care, până la jumătatea lunii aprilie 2023, nu s-au înregistrat.
Oricum, la mine, în zona Dorohoi, deficitul de apă era de peste 200 l/mp iar aceste cantități de zăpadă căzute au fost mai mari decât suma precipitațiilor din lunile februarie (33 l/mp) și martie (12-13 l/mp). Astfel, la cultura de grâu de toamnă gradul de aprovizionare cu apă pe adâncimea de sol 0-100 cm a devenit apropiat de optim și speranțele noastră de a realiza culturile țintite au renăscut”, spunea fermierul Florin Carp, care lucrează aproximativ 500 de hectare.

 

BENEFICII ÎN CULTURA MARE

În zona Tg. Frumos, jud. Iași, un areal unde stratul de zăpadă viscolită a atins și un metru, fermierul Daniel Florici lucrează aproximativ 200 hectare de teren arabil, împreună cu tatăl său, Dănuț Florici.
Agricultorul ieșean a arătat că, totuși, precipitațiile vor ajuta culturile să se dezvolte în mod corespunzător, mai ales că zăpada s-a topit într-un ritm care nu a determinat asfixierea plantelor. Inginerul agronom Daniel Florici este unul dintre fermierii care nu au semănat timpuriu culturile de porumb și de floarea soarelui.
”În privința semănatului acestor două culturi, un principiu pe care îl respectăm în fermă este cel care, matematic, se poate exprima cu 7/7/7/7. Adică, semănăm atunci când, timp de 7 zile consecutiv, la 7 dimineața, sunt 7 grade în sol, la 7 cm și tendința este de creștere a temperaturii”, puncta Daniel Florici.

iarna in aprilie 3_b 

ÎN STUPI A CRESCUT NECESARUL DE HRANĂ AL ALBINELOR

 

Pentru apicultură, omătul și viscolul din luna aprilie 2023, fenomene asociate temperaturilor scăzute, au reprezentat factori care au determinat un consum de energie sporit din partea albinelor, ceea ce a dus la creșterea necesarului de hrană.
Pe fondul secetei de anul trecut, albinele au intrat în iarnă foarte slăbite (slab populate), dar parcurgând o iarnă blândă, mătcile și-au început ponta mai devreme, în acest moment având în stupi mai mult puiet decât media multianuală. Acesta este un lucru bun, dar în condițiile iernii din aprilie, puietul trebuia încălzit și a fost necesar consum sporit de hrană, care trebuia amplasată cât mai aproape de puiet.
În unele zone, viscolul puternic a produs pagube prin răsturnarea stupilor. Dar, apicultorii din zona Moldovei spun că, pe de o parte, natura a condus la reamintirea unor aspecte importante din practica apicolă și, pe de altă parte, pierderile sunt mai mici decât satisfacția că apa acumulată în sol va ajuta plantele să crească și să le ofere albinelor baze melifere bogate.

 

BENEFICII MAI MARI DECÂT PIERDERILE ÎN APICULTURĂ

Temperaturile scăzute au determinat intensificarea activității albinelor din stupi, pentru a menține condiții optime pentru puietul existent, respectiv condițiile de temperatură care în jurul puietului trebuie să fie de aproximativ 36 de grade Celsius.
Aceasta înseamnă un consum suplimentar de hrană pentru albine care a trebuit să fie asigurată și, mai ales, să fie aleasă potrivit și să fie amplasată cât mai aproape de puiet (deasupra ramelor din centrul cuibului).
”Trebuie să știți că, în general, în condițiile unei asemenea vremi, pentru a proteja puietul, albinele nu se deplasează de pe acesta nici măcar 2-3 cm pentru a se hrăni. De aceea, hrana trebuia să fie cât mai aproape de puiet. Într-o perioadă friguroasă de lungă durată se poate întâmpla să avem miere în stupi pe ramele mărginașe și, culmea, familia să moară de foame, deoarece albina nu se deplasează de pe puiet pentru a nu strica echilibrul termic. Și, pentru că în condițiile unor perioade prelungite cu temperaturi scăzute, atenția noastră este la hrană și echilibru termic pentru puiet, rămâne o necesitate mai dificil de rezolvat, respectiv nevoia de apă pentru puiet. Totuși, concluzia noastră este că beneficiile aduse de zăpadă sunt cu mult mai mari decât pierderile din stupină”, explicau Doru și Liliana Sănduleanu, apicultori din satul Rusenii Vechi, comuna Holboca, județul Iași.

 

EFECTELE NINSORII ÎN LIVEZI

 

În ceea ce privește impactul ninsorilor abundente de la mijlocul acestei primăverii, al viscolului și al temperaturilor scăzute asupra pomiculturii moldave, Directorul SCDP Iași, Gelu Corneanu, preciza faptul că la speciile pomicole regăsite în mod tradițional în regiune pierderile nu sunt îngrijorătoare.
Astfel, speciile cireș, măr, păr, prun, etc. au rezistat destul de bine și continuă parcurgerea fenofazelor specifice. “Aceste ninsori au produs ceva pierderi la speciile cais și piersic. Speciile semințoase erau în faza de început al înmuguririi. Atât mugurii florali, cât și mugurii vegetative au acele catafile (cojocel), care le asigură protecție până la deschiderea florii sau a mugurilor. Temperaturile înregistrate în săptămâna 3-9 aprilie nu au coborât sub minus 2, minus 3 grade Celsius. Astfel, s-a format un strat de gheață (pojghiță) care a acoperit mugurașul și care s-a menținut mai puțin de 48 de ore, astfel încât a reprezentat o adevărată îmbrăcăminte cu rol de apărare a pomilor și nu a dus la moartea prin neoxigenare a mugurilor. Sigur că până la 5-10% dintre flori pot să dispară, fără a vorbi despre pagube economice. Deci, pierderile determinate de zăpada abundentă din aprilie 2023, nici pe departe nu ne pun în situația de a fi alarmați că nu vom avea fructe din producție proprie”, explica Gelu Corneanu.

iarna in aprilie 2_b

 

POTENȚIAL DE A PROVOCA PAGUBE

Academia de Științe Agricole și Silvice semnala faptul că evoluția atipică a condițiilor meteorologice din nordul Moldovei are un potențial ridicat de a provoca pagube semnificative mai ales prin efecte indirecte (din cauza microorganismelor care vor coloniza materialul vegetal necrozat, afectarea meristemelor apicale, risc de includere în gheață etc). Balanța apei va fi însă îmbunătățită.

un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →