După ce ministrul Chesnoiu a promis că Planul Naţional Strategic de implementare a Politicii Agricole Comune (PAC) va aduce stabilitatea şi predictibilitatea de care au nevoie fermierii români pentru a-şi menţine productivitatea şi competitivitatea pe piaţă, Comisia Europeană a identificat deja elementele din PNS-ul nostru care ar necesita explicaţii suplimentare sau anumite ajustări, înainte ca acesta să devină operaţional.

Prin urmare, a fost întocmită o listă de recomandări de care autorităţile de la Bucureşti vor trebui să ţină seama.

Sprijin pentru micii fermieri

Aceste recomandări abordează obiectivele economice, de mediu şi sociale specifice ale viitoarei PAC, punând accentul pe modalităţile de implementare a strategiei ‘De la fermă la consumator’ şi în materie de biodiversitate. Se insistă astfel pe ideea de îmbunătăţire a viabilităţii fermelor de dimensiuni mai mici cu potenţial de dezvoltare, printr-o distribuţie mai direcţionată, mai corectă şi mai eficace a plăţilor directe, în special prin utilizarea sprijinului redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilităţii şi prin acordarea unei plăţi cu sumă fixă pentru micii fermieri.

Bani pentru informare

De asemenea, Comisia consideră că România ar trebui să facă mai mult pentru reducerea vulnerabilităţii veniturilor fermierilor faţă de factorii externi, inclusiv faţă de schimbările climatice, prin sprijinirea practicilor de gestionare agricolă durabilă, a utilizării instrumentelor de gestionare a riscurilor, investiţiilor în tehnologii noi, creării de suprafeţe împădurite, precum şi sprijinirea activităţilor de informare, formare şi consiliere.

Orientarea către pieţe de produse cu valoare adăugată

O altă propunere se referă la diversificarea producţiei agricole, prin sprijinirea fermierilor în vederea orientării către pieţe de produse cu valoare adăugată ridicată şi a sporirii producţiei de culturi proteice, în vederea creării de noi lanţuri valorice şi a optimizării oportunităţilor comerciale.

În plus de asta, se recomandă îmbunătăţirea poziţiei fermierilor în cadrul lanţului valoric, în special prin sprijinirea înfiinţării de organizaţii de producători în cadrul măsurilor PAC.

Stimulente pentru ecologic

Pe partea de mediu, autorităţile de la Bruxelles susţin că e nevoie de o mai bună gestionare a protecţiei solului, a apei şi a nutrienţilor, prin sprijinirea practicilor agricole adecvate, a tehnicilor de fertilizare (inclusiv a agriculturii de precizie), a rotaţiilor mai lungi şi mai diversificate ale culturilor. Totodată, se impune o creştere a contribuţiei la obiectivul Pactului Verde european în ceea ce priveşte agricultura ecologică prin acordarea de stimulente pentru menţinerea agriculturii ecologice şi conversia la aceasta.

„Obiectivele de mediu sunt deosebit de relevante, dar şi dificile pentru agricultura românească. Acest lucru se datorează faptului că în România agricultura ecologică reprezintă o proporţie foarte mică din suprafaţa agricolă totală, precum şi intenţiei acestui stat membru de a dezvolta sectorul creşterii animalelor”, argumentează Comisia.

Instalarea tinerilor fermieri

Consolidarea structurii socioeconomice a zonelor rurale şi abordarea preocupărilor societale reprezintă, de asemenea, o prioritate pentru Bruxelles. Şi, pentru că România are una dintre cele mai scăzute ponderi de tineri fermieri din numărul total de administratori de ferme, se recomandă depunerea unor eforturi suplimentare pentru facilitarea instalării tinerilor în agricultură şi susţinerea dezvoltării întreprinderilor lor prin sprijinirea accesului la finanţare şi la terenuri.

Investiţii în cercetare

Modernizarea sectorului prin promovarea şi partajarea cunoştinţelor, a inovării şi a digitalizării şi încurajarea adoptării acestora este o altă propunere venită din partea Comisiei. Aceasta recomandă realizarea de investiţii într-un sistem AKIS (de cunoştinţe şi inovare în agricultură) funcţional pentru a îmbunătăţi abilităţile profesionale şi a sprijini crearea în comun de soluţii inovatoare în agricultură prin dezvoltarea unui sistem de învăţare şi formare profesională pe tot parcursul vieţii pentru fermieri.

Un sistem AKIS mai integrat ar facilita structurarea proceselor de schimb de cunoştinţe pentru a consolida impactul finanţării naţionale sau din partea UE a cercetării şi inovării, consideră oficialii europeni, în opinia cărora ar trebui consolidată cooperarea dintre centrele de cercetare agricolă, fermieri şi consilieri. Acest lucru ar garanta apariţia sinergiilor asociate cercetării şi punerea în aplicare pe scară mai largă a rezultatelor cercetării.

Organizarea producătorilor în cooperative a rămas în urmă la noi în ţară, avertizează oficialii europeni. Numărul organizaţiilor de producători sau al grupurilor de producători recunoscute este cel mai scăzut din UE!

CONSUMĂM PUŢIN, DAR NU SUFICIENT… DE PUŢIN!

În contextul Green Deal ni se cere să ne asumăm obiective mai îndrăzneţe în ceea ce priveşte utilizarea pesticidelor, prin reducerea cantităţii de substanţe chimice aplicate pe culturile agricole, dar şi diminuarea utilizării produselor antimicrobiene (deşi vânzările se situează sub media UE!), respectiv adoptarea de soluţii pentru managementul integrat al dăunătorilor.

un articol de

LIVIU GORDEA