Aşa cum arată datele statistice, condiţiile pieţei europene pentru produsele alimentare organice sunt favorabile. Cu toate acestea, există încă unele întrebări fundamentale privind dezvoltarea viitoare a acestui sector.

Trei fermieri cu experienţă

Metodele de creştere ecologică a animalelor, precum şi comercializarea produselor organice impun cerinţe speciale fermierilor.
În cadrul unei prezetări desfăşurate cu ocazia EuroTier 2021, trei fermieri cu experienţă în agricultura ecologică au oferit o perspectivă proprie asupra conceptelor de creştere şi comercializare a produselor organice. Astfel, fermierii Ulrich Bosch (fermă de vaci de lapte, Germania), Christian Petersen (găini ouătoare, Danemarca) şi Heinrich Rülfing (fermă de porci, Germania) au arătat cât de eficientă este creşterea ecologică a animalelor în condiţiile actuale de piaţă.

Condiţii speciale pentru biosecuritate

Practicile ecologice de creştere a animalelor de fermă necesită cerinţe speciale în ceea ce priveşte proiectarea adăposturilor, hrănirea şi gestionarea efectivelor. În plus, în ultimii ani, pesta porcină africană şi gripa aviară au pus în pericol standardele de bunăstare a animalelor de fermă.
Costurile creşterii în sistem ecologic sunt oricum mai mari decât cele în sistem convenţional, iar principala grijă a crescătorilor este menţinerea condiţiilor de biosecuritate. Spre exemplu, sistemul ecologic de creştere a porcilor presupune accesul la padocuri de mari dimensiuni, în “aer liber” şi unde riscul pătrunderii animalelor sălbatice este foarte mare. În aceeaşi situaţie se află şi sectorul creşterii ecologice a păsărilor.

2 căi de securizare a afacerii

Preţul a crescut în ultimul an, atât pentru carnea de porc “convenţională”, cât şi pentru cea “organică”. Dar piaţa porcului organic este complet diferită de cea convenţională. Heinrich Rülfing, care este şi preşedintele unei asociaţii de fermieri, apreciază că investiţiile în sectorul organic al creşterii porcului sunt mult mai mari. Pentru a securiza afacerea, Heinrich Rülfing recomandă:

1. încheierea de contracte fixe pentru vânzarea cărnii pe o perioadă de minim cinci ani;
2. organizarea fermierilor în cooperative sau asociaţii le permite negocierea achiziţiei inputurilor şi a unor contracte avantajoase cu distribuitorii.

Preţul produselor organice este mai mare decât al celor convenţionale. Spre exemplu, laptele organic costă (la poarta fabricii) 0,48-0,50 euro/litru, faţă de 0,27 euro/litru laptele convenţional, iar ouăle organice valorează 0,20-0,23 euro/bucată, comparativ cu 0,08 euro/ou convenţional.
Din totalul costurilor de producţie, alături de cheltuielile pentru asigurarea condiţiilor de biosecuritate, în ultimii ani au crescut foarte mult costurile cu personalul. Este tot mai dificil să găseşti angajaţi interesaţi de creştrea animalelor şi care să fie, în acelaşi timp, motivaţi.

De ce este important marketingul?

Creşterea organică a animalelor trebuie să se diferenţieze în continuare pe piaţă şi, de foarte multe ori, canale de marketing „proprii” sunt necesare pentru vânzarea produselor. Este importantă poziţionarea corectă în piaţă a produselor organice. De asemenea, fermierii trebuie să fie permanent în contact direct cu clienţii lor pentru a-şi promova produsele.
Chiar dacă este în creştere, piaţa produselor organice este încă limitată şi datorită scăderii preţurilor comerciale la produsele alimentare convenţionale.
“Educarea” pieţei şi concentrarea acesteia în jurul marilor zone metropolitane şi a marilor oraşe poate duce la apariţia riscului “canibalizării”, deoarece creşte concurenţa între producători pe acelaşi segment de piaţă.

Pandemia a crescut cererea

Cererea în creştere pentru produsele organice nu se datorează doar marketingului, ci şi schimbării comportamentului de consum al noilor generaţii, care sunt mai preocupate de bunăstarea animalelor şi care consideră produsele organice mai sănătoase.
Criza de coronavirus a făcut (din nou) ca mulţi oameni să gătească mai mult acasă, prin urmare, sunt mai atenţi la ceea ce cumpără. Dacă clientul este dispus să cheltuiască puţin mai mult din veniturile sale pentru alimentele organice, atunci agricultura din întreaga lume va avea de câştigat.

În Germania, în timpul pandemiei din 2020, cheltuielile populaţiei pentru alimentele organice au crescut cu 24%. Tot în Germania, în perioada 2014-2019, producţia organică de lapte a crescut cu 62%, de ouă cu 45% şi carnea de porc cu 48%.
Una dintre concluziile fermierilor este aceea că decalajul dintre preţul produselor agricole la poarta fermei şi preţul acestora pe raft ar trebui să nu mai fie aşa de mare, indiferent dacă acestea sunt produse în sistem convenţional sau organic.

Topul producătorilor europeni

În 2019, în Europa erau aproape 430.000 de producători ecologici, din care 343.000 în statele UE. Topul ţărilor cu cei mai mulţi producători în sistem organic sunt Turcia (74.545) şi Italia (70.561). Numărul procesatorilor de produse organice a ajuns la aproape 82.000 în Europa, din care peste 78.000 sunt numai în UE. Italia are aproape 22.000 de procesatori de produse organice, în timp ce Germania a avut cei mai mulţi importatori (peste 1.800).

CEA MAI MARE PIAŢĂ PENTRU PRODUSELE ORGANICE
Vânzările cu amănuntul de produse organice au ajuns la 45 miliarde de euro (2019) în Europa, din care 41,4 mld în statele UE. În 2019, piaţa europeană a înregistrat o rată de creştere de 8% a consumului de produse alimentare organice. Cea mai mare creştere a fost observată în Franţa (13,4%).
Germania a “înghiţit” mai mult de un sfert din totalul produselor organice (12 miliarde euro). În aceeaşi perioadă, în Statele Unite piaţa produselor ecologice era de 44,7 mld euro.

Consumatorii europeni au cheltuit în medie 56 euro/an/cap pentru alimente organice, iar în statele UE cca. 84 euro/locuitor. Consumatorii danezi şi elveţieni au cheltuit cel mai mult pe alimente organice (344 euro, respectiv 338 euro/locuitor). În ultimul deceniu (2010-2019), valoarea pieţei europene a produselor ecologice s-a dublat.

un articol de
GHEORGHE GHIŞE