Frații Abel, Marcus și Paul Butuza duc mai departe, la un alt nivel, ferma de vaci de lapte pusă pe picioare de bunicul lor acum 22 de ani în satul Tărpiu din comuna Dumitra, județul Bistrița-Năsăud.
”Am trecut prin toate etapele, de la muls vacile cu mâna, în tabăra de vară de pe pășune, apoi am muls la bidon și acum mulgem cu sala de muls DeLaval”, spune Abel Butuza, administratorul Fermei Butuza SRL. Ce s-a schimbat în ferma familiei și ce au câștigat?
O fermă de vaci dezvoltată de trei generații
La cele opt vaci din rasa Bălțată Românească cu care a început bunicul fraților Butuza în 1991, fiecare generație a mai adăugat câte ceva. Tatăl lor, cu banii câștigați muncind în Germania, a mai construit un grajd și efectivul de vaci a ajuns la 50 de capete de Bălțată Românească. În 2018, după ce a terminat studiile de inginer zootehnist la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Abel Butuza, fratele cel mai mare, care este și administratorul Fermei Butuza SRL, s-a gândit să dezvolte și mai mult afacerea familiei.
O fermă nouă și o rasă nouă
În 2023 a fost finalizată construcția noului grajd realizat printr-un proiect cu fonduri europene nerambursabile în valoare de 1,7 milioane de euro, finanțat de AFIR prin Submăsura 4.1 din PNDR. Proiectul prevede construirea unei ferme de vaci de lapte și a unui punct de procesare a laptelui.
Tot în 2023, Abel Butuza a achiziționat 80 de juninci gestante din rasa Bălțată cu Negru Românească de la o fermă mare din apropiere și de la încă două ferme din județul Bistrița-Năsăud.
”Ne trebuia să avem 145 de capete de bovine din rasă autohtonă, cu certificate de origine. În sistem intensiv, Bălțata Românească nu ar fi fost profitabilă niciodată. Ar fi fost doar ca să ai o vacă, pentru că nu dă mai mult de 4.500 de litri pe o lactație, în timp ce Holstein ajunge la 9.000 de litri pe lactație lejer, mai ales dacă știi să furajezi.
Cele mai productive vaci dau peste 40 litri pe zi
Acum, efectivul total de vaci din Ferma Butuza este de 220 de capete, din care 78 de vaci la muls, iar restul sunt juninci gestante și tineret.
Producția medie zilnică în fermă, în acest moment, este de 26 de litri de lapte pe cap de vacă.
”Producția medie este foarte mică pentru că avem multe juninci fătate recent. Avem încă 32 de juninci gestante, care trebuie să fete până în luna ianuarie a anului viitor. Cele mai productive animale în acest moment sunt cinci vaci primipare care dau, fiecare, peste 40 de litri de lapte pe zi”, mai spune Abel Butuza.
Adăpost echipat complet de DeLaval
Grajdul nou, care are o capacitate de 212 capete și care adăpostește vacile de muls și junincile care urmează să fete în perioada următoare, este echipat integral de DeLaval cu sală de muls cu sistem de management al fermei DelPro™, tanc de răcire a laptelui cu capacitatea de 10.000 de litri, cușete de odihnă pentru vaci, front de furajare, sistem de evacuare a dejecțiilor, robot de împins și remixat furajele DeLaval OptiDuo™, adăpători cu recircularea apei, sistem de ventilație cu vapori de apă, perdele antivânt pentru adăpost, automat de alăptare a vițeilor și chiar și perii pentru masaj.
Mulsul durează de patru ori mai puțin
”Am ales sala de muls ca să nu fim condiționați de numărul de capete de animale. Cu sala de muls putem mulge 50, 100 sau 200 de vaci”, afirmă Abel Butuza.
Ce s-a schimbat în fermă și ce au câștigat cu sala de muls DeLaval? ”Am trecut prin toate etapele, de la muls vacile cu mâna în tabăra de vară de pe pășune, apoi am trecut la muls la bidon. Mulgeam cam 60-70 de vaci cu patru oameni și timpul de lucru era de patru ore. Acum, mulgem cu sala de muls DeLaval pentru 2×8 capete, de două ori pe zi. Pentru aproape 80 de vaci, mulsul durează aproximativ o oră și zece minute și sunt necesari doar doi oameni pentru muls”, explică tânărul fermier.
Mulsul nu mai este un stres pentru vaci
”Timpul de muls este mult mai scurt, ceea ce permite animalului să aibă mai mult timp liber să mănânce, să doarmă, să bea apă. Dacă ții vaca la muls patru ore, automat aceasta este stresată”, adaugă acesta.
Pe lângă timpul de lucru redus, s-au îmbunătățit și igiena mulsului și calitatea laptelui.
Sala de muls DeLaval este amplasată pe o latură, la mijlocul grajdului. Animalele intră mai întâi în sala de așteptare, apoi în sala de muls, după care se întorc, pe rând, în adăpost. ”Noi am făcut și sala de așteptare mai mare, astfel încât animalele să fie cat mai libere, să nu se înghesuie și să nu se lovească”, explică Abel Butuza.
Acesta mai spune că este important și faptul că toate echipamentele pot fi operate simplu și cu ușurință, astfel că la sala de muls poate să lucreze chiar și personal necalificat.
”Putem utiliza MSC sexat”
”Activimetrul așezat pe gâtul vacii ne indică perioada de călduri a vacii și, dacă știm exact când trebuie să însămânțăm, putem să utilizăm material seminal sexat.
Lucrăm cu material seminal de la mai mulți producători. Dacă simțim că reproducția merge foarte bine în fermă, utilizăm material seminal sexat. De exemplu, dacă la controlul de gestație, 20 din 24 de animale sunt gestante, ne dăm seama că putem să folosim material sexat și pentru restul animalelor”, mai explică fermierul.
”La vacă, totul pornește de la furajare”
”La vacă, totul pornește de la alimentație. Vacile trebuie să primească mâncare sănătoasă, fără mucegai și, obligatoriu, două furajări pe zi. Au fost perioade când am făcut o singură furajare pe zi și am avut mult de pierdut din cauza asta, dar din greșeli învățăm”, afirmă Abel Butuza.
În ferma Butuza, furajarea pentru vacile la muls se face de două ori pe zi, cu o remorcă tehnologică Keenan, recomandată de Alltech, compania de la care achiziționează premixurile pentru furajarea vacilor și cu care colaborează pentru realizarea rețetelor furajere, adaptate fiecărei categorii de animale din fermă.
Ca să aibă furaje de calitate, frații Butuza lucrează 150 de hectare de teren arabil, pe care cultivă porumb siloz, porumb boabe, porumb pastă, lucernă, triticale, iar rețetele furajere sunt adaptate continuu, în funcție de producția de lapte despre care sistemul de management al fermei DeLaval DelPro oferă informații detaliate și precise.
Robotul OptiDuo împinge, dar și amestecă furajele
Robotul de împins furajele DeLaval OptiDuo are dublă acțiune: nu doar împinge și apropie hrana mai mult de animale, ci o și amestecă și o reîmprospătează în același timp. Astfel, crește palatabilitatea furajelor, ceea ce, în final, înseamnă și o producție mai mare de lapte.
Robotul de împins furaje DeLaval OptiDuo este programat pentru șase treceri pe zi prin fața frontului de furajare. Acesta poate gestiona cantități mari de furaje și își adaptează automat viteza de deplasare în funcție cantitatea de furaje existentă pe frontul de furajare.
Confort sporit pentru vaci
Saltelele de odihnă DeLaval pentru vaci sunt acoperite cu două straturi: o saltea din latex, peste care este un covor din cauciuc. ”Avantajele sunt că vaca se poate odihni, se poate ridica ușor și nu alunecă”, susține Abel Butuza.
Plugul de curățare a dejecțiilor DeLaval poate fi activat atât manual, cât și automat. ”Noi îl programăm să curețe adăpostul de patru ori pe zi, de obicei când vacile nu sunt furajate, astfel încât să nu fie deranjate atunci când mănâncă”, adaugă tânărul fermier bistrițean.
ESTE MAI IEFTIN SĂ PREVII
”Sistemul de management al fermei DeLaval DelPro ne arată, pentru fiecare vacă în parte, cantitatea de lapte mulsă, informații despre sănătate și conductivitatea laptelui. Cel mai important este că ne avertizează, cu câteva zile înainte, că vaca urmează să facă mamită, ceea ce ne ajută să izolăm vaca de restul efectivului de animale și să o tratăm. În felul acesta, costurile cu tratamentul sunt mult mai mici, pentru că este mai ieftin să tratezi preventiv”, explică Abel Butuza.
CONTACT
COSMIN BATIS Tel. +40 744 341 112
E-mail : cosmin.batisEXT@delaval.com
