Jurnalişti fiind trebuie să cântărim lucrurile la rece şi obiectiv. Dar, oameni suntem şi noi. Şi suntem şi consumatori, deci ne place să ştim ce se întâmplă cu cei care ne produc de-ale gurii. Chiar şi eu, întrebată fiind de colegii din presa agricolă europeană ce nu merge la noi, deşi teoretic avem resurse mai multe şi mai bune decât alţii, am răspuns ceva de genul: „Avem cu ce, dar n-avem cu cine. Daţi-ne guvernele voastre împrumut pentru vreo câteva luni şi poate aşa s-ar pune şi potenţialul nostru în valoare”. Deşi sunt convinsă că, odată ce-ar avea pe mână bogăţia noastră, numai la binele neamului românesc nu s-ar gândi!
Deci, unde greşim sau cine greşeşte? Mai are rost să spunem că nu suntem uniţi sau că suntem prea invidioşi pe munca celorlalţi? Sau că la unul care se revoltă mai sunt 10 care stau şi-aşteaptă pe margine?
Ăia la al căror „bine” râvnim au înţeles de zeci de ani că singuri nu pot face nimic, dar că asocierea le aduce beneficii şi reprezentare în faţa celor care iau deciziile în agricultură. Au priceput că banii nu se fac uşor, dar că pot câştiga mai mult dacă investesc şi cresc eficienţa în ferme. Au băgat la cap că managementul nu e doar un cuvânt care sună pretenţios, ci un cumul de măsuri care te poate duce de la „las că merge şi-aşa” către un business pe bune în agricultură! Să vă mai spun de digitalizarea fermelor în România? Această Fata Morgana care vine ea, piază rea, să ne strice realitatea şi autosuficienţa?
Nu cert şi nu arăt cu degetul pe nimeni, Doamne fereşte, dar e păcat că în România noastră frumoasă şi bogată încă nu reuşim să depăşim mentalităţi şi metehne care au prins rădăcini mai ceva ca buruienile din culturile răvăşite de secetă şi de lipsuri tehnologice. Nu accesăm fonduri pentru că nu avem terenurile intabulate, dacă arenda e pe mai mulţi ani de ce nu e pe mai puţini şi invers, dacă vreun primar e pe interese sau nu-l duce capul te-a sărit din zona defavorizată sau montană şi adio proiecte, chiar dacă tu stai cu oile şi vacile pe vârf de munte, dacă vreo secretară înţepată refuză să-ţi înregistreze cererea, adio păşune, dacă ajungi la mediu, dsv, dsp după vreun aviz te apucă toţi dracii şi se schimbă anotimpul până rezolvi ceva, dacă şi cu parcă… aşa nu se face performanţă în agricultură!
S-o strica peştele de la cap, vorba poporului, dar unde e voinţă, şi individuală, dar şi colectivă, peştele ăsta stricat n-are nici o şansă. Din proprie experienţă vă spun. E greu, dar nu e imposibil să ne meargă şi nouă… “ca la alţii”!
NICOLETA DRAGOMIR
Redactor-şef Ferma Clasic
Ferma Media Grup
nicoleta@revista-ferma.ro
