Sezonul 2020 a fost cu de toate: secetă și ploi torenţiale, arşiţă şi grindină, brume târzii de primăvară, îngheţ la sol toamna în timpul recoltării. Mulţi fermieri au pierdut cantităţi însemnate de cartof din cauza gerului, alţii au renunţat chiar să mai recolteze. Problematică a fost şi combaterea bolilor şi dăunătorilor.

Cartof de import pe masa românului

Suprafețele cultivate însumează doar 27.000 ha (la APIA) şi, potrivit INS, vreo 130.000 ha în gospodării. Pe cele 24.000 ha de consum înregistrate la APIA (3000 ha – sămânţă şi industrializare), cu o producţie de 25 t/ha, asigurăm 600 mii de tone dintr-un necesar de 1,7-1,8 milioane de tone, la un consum mediu de 96 kg/cap de locuitor. Restul, din import! Căci mai mult de jumătate din producţia… de subzistenţă (o medie de 10 t/ha) devine furaj sau se depreciază.

Importul vine preponderent din nord-vestul Europei şi Polonia. Oare cam ce fel de cartof poate să ajungă în ţară la preţuri de dumping care bucură nişte comercianţi fără scrupule?! O spunem pe şleau: cartofii depreciaţi sau plini de reziduuri toxice din Vest ajung şi la noi (detalii în ediția 1-14 februarie 2021 a revisti Ferma), dar nu ca destinaţie de consum, însă metodele comercianţilor sunt atât de abile şi atât de puţin controlate, încât e foarte simplu să figureze în piaţă ca şi cum ar fi chiar românești!

Preţurile au coborât razna

Ce s-a întâmplat cu piața autohtonă explică Romulus Oprea, preşedintele Federației Cultivatorilor de Cartofi din România (FNCR) în cele ce urmează.  

Pandemia a redus enorm cererea de cartof în restaurante, cantine şi alte consumuri colective. Şi cum nu avem alternativa industrializării sau/şi a păstrării în depozite frigorifice, normal că preţurile au coborât razna. Fermierii au „scăpat” (de nevoie) de cartof la preţuri de 25-40 de bani/kg(!), deși au cheltuit mai mult de 50 de bani. Și, cu toate acestea, pe piaţă cartoful are preţuri duble sau chiar triple.

Producătorul autohton nu are aproape nicio șansă

Importurile pun și ele presiune pe piaţă. Preţurile sunt foarte scăzute şi acolo, dar fermierii sunt susţinuţi masiv de statele de origine cu soluţii de supravieţuire consistente. De pildă, Olanda a retras de pe piaţa de consum 900 mii tone şi a redirecţionat-o spre producţia de bioetanol, amidon şi furajarea animalelor.

Preferinţa reţelelor de supermagazine faţă de marfa de import este evidentă. Dar, zice-se, nu e „corect politic” s-o spunem. „Nu cred că mult trâmbițata «corectitudine politică» de care se face atâta caz ne poate împiedica să ne asigurăm securitatea alimentară sau să elaborăm politici favorabile cetățenilor români care muncesc, trăiesc și plătesc taxe în România, spre deosebire de cei care preponderent generează profituri pe teritoriul românesc și-și externalizează aceste profituri aproape în totalitate prin «optimizare fiscală»”, încheie Romulus Oprea.

Așadar, să nu ne mire abandonul acestei culturi, considerată cândva a doua pâine a românului.

Scăderea uriașă a producției de cartof în 2020 este o realitate dureroasă. Click AICI și află cauzele!  

Suferind de diverse comorbidități, cartoful românesc este în acest moment la… ATI. Din păcate, nu pare a-i îngrijora pe cei care trebuie să se ocupe de acest „pacient” – ROMULUS OPREA, președinte FNCR

AMENINȚAREA CHLOROPROPHAM

Nu trebuie să uităm nici de noile niveluri maxime (temporare) de reziduuri (tMRL). Acestea vor fi aplicate din sezonul următor. Fermierii trebuie să îşi cureţe depozitele în urma folosirii anuale a substanțelor antiîncolțire pe bază de chloropropham. Altfel, este posibil să nu se încadreze în limite, iar guvernul va cere distrugerea întregii cantităţi depozitate, pe cheltuiala producătorului.

Dacă înainte de interzicerea CIPC, era admisă o limită de 10 mg 3-cloroanilina/1 kg de cartof, acum limita maximă admisă va fi de 0,5 mg/kg (sursa: EFSA – Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor). 3-cloroanilina este substanța toxică rezultată în urma hidrolizei chloropropham-ului la temperaturi ridicate, chiar şi la coacerea în cuptorul de bucătărie.

De ce există riscul ca în România să ajungă cartof cu reziduuri toxice? Detalii, în revista Ferma, ediția 1-14 Februarie 2021.