Unul dintre obiectivele strategiei ‘De la fermă la consumator’ îşi propune extinderea suprafeţelor dedicate agriculturii ecologice la 25% din totalul terenurilor cultivate în Uniunea Europeană, până în 2030. Deşi ne aflăm încă destul de departe de această ţintă ambiţioasă şi nici măcar nu ştim care ar putea fi implicaţiile reale asupra sectorului agro-alimentar, pare să existe un front comun în această direcţie.

FRUNTAŞI LA ECOLOGIZARE

Austria (cu 25% din suprafaţa agricolă cultivată în sistem ecologic), urmată de Estonia (22%) şi Suedia (20%) sunt ţările care au investit cel mai mult în agricultura ecologică, în timp ce la polul opus se află Irlanda şi Malta, cu mai puţin de 5% din suprafaţa agricolă certificată ecologic.

Potrivit celui mai recent raport al Biroului European de Statistică (Eurostat), agricultura ecologică în Uniunea Europeană se întindea pe aproximativ 14,7 milioane ha la sfârşitul anului 2020 (echivalentul a 9,1% din totalul suprafeţei agricolei utilizate a UE), faţă de 13,8 milioane ha în 2019, o creştere de numai 0,6% de la un an la altul. În schimb, comparativ cu anul 2012, creşterea a fost de 56%.

4 ŢĂRI AU 50% DIN TERENUL ECO

Mărimea suprafeţei ecologice diferă considerabil de la un stat membru la altul. Patru ţări însumau în 2020 mai mult de jumătate din toate terenurile cultivate în sistem ecologic în Uniunea Europeană: Franţa (17,1%), Spania (16,6%), Italia (14,2%) şi Germania (10,8%). Împreună, acestea deţineau 58,7% din suprafaţa ecologică totală a UE, în uşoară creştere faţă de 2019.

Franţa a ajuns să cultive nu mai puţin de 2,5 milioane hectare în sistem ecologic (suprafeţe deja certificate sau aflate în curs de conversie), în timp ce Spania „îi suflă în ceafă”, cu 2,4 milioane hectare.

CEI MAI MULŢI PRODUCĂTORI BIO

Raportat la numărul total de producători, Italia este campioana absolută, cu 71.590 de entităţi certificate ecologic, urmată de Franţa cu 53.255 şi Spania, cu 44.493.

O particularitate aparte ar fi faptul că managerii fermelor ecologice tind să fie mai tineri. Astfel, ponderea managerilor de ferme sub 40 de ani era acum doi ani de două ori mai mare pentru fermele ecologice (21%) decât pentru fermele neecologice (10,5%). În 2020, în Uniunea Europeană erau înregistraţi 350.000 de producători ecologici.

CINE E ÎN TOP LA BOVINE ECO?

În ceea ce priveşte sectorul zootehnic, statisticile spun că specia bovine este cea mai populară printre crescătorii de animale certificate ecologic. Astfel, dintr-un total de 76,6 milioane de capete înregistrate pe întreg teritoriul UE în 2020, au existat 4,5 milioane de bovine ecologice. Grecia deţinea cel mai mare efectiv de bovine de carne (30,3%), respectiv al doilea efectiv de vaci pentru lapte ecologice (21,8%).

Pe de altă parte, Austria şi Letonia raportau în acelaşi an cele mai mari populaţii de ovine şi caprine crescute în sistem ecologic (fiecare cu câte 36%) raportat la numărul total de animale din aceste specii la nivel naţional. Cum era de aşteptat, Austria şi-a păstrat poziţia de lider la capitolul vaci de lapte certificate ecologic (22%). În schimb, pentru majoritatea statelor membre ale UE, porcii crescuţi ecologic au reprezentat doar o mică parte din populaţia totală de suine, cea mai mare pondere fiind consemnată în Danemarca (3,4%).

SUEDIA, PRIMA LA VEGETAL

Dacă luăm în calcul doar producţia vegetală, Suedia a avut în 2020 cea mai mare pondere a producţiei ecologice de cereale şi legume proaspete dintre toate statele membre UE. Astfel, 7% din totalul producţiei de cereale a Suediei şi 17,8% din cea de legume proaspete erau de origine ecologică.

STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ECO

Suprafaţa de producţie agricolă este împărţită în trei tipuri principale de utilizare:

1. culturi de teren arabil (în principal cereale, rădăcinoase, legume proaspete, furaje verzi şi culturi industriale);

2. pajişti permanente;

3. culturi permanente (pomi fructiferi şi fructe de pădure, măslini, plantaţii viticole).

Terenul arabil ecologic a fost de aproape 6,8 milioane ha în 2020, adică 46,2% din suprafaţa totală agricolă ecologică a UE. Păşunile şi pajiştile ecologice ocupau 42,4%, în timp ce culturile organice permanente au reprezentat cea mai mică pondere: 11,4%.

BILANŢ ECONOMIC AL ECOLOGIZĂRII

Vânzările de produse ecologice în UE-27 au crescut cu 15% în 2020, la aproape 45 miliarde euro. După SUA, UE este cea mai mare piaţă eco din lume. Germania este lider, cu o valoarea de piaţă de 15 miliarde euro. Această ţară are şi cei mai mulţi importatori de produse ecologice din UE, peste 1.900. În 2020, consumatorii europeni au cumpărat, în medie, alimente ecologice în valoare de 102 euro, dublu faţă de acum 10 ani. Elveţia, care nu este membră UE, are cel mai mare consum de produse ecologice din lume.

Între 2012 şi 2020, Croaţia, Bulgaria, Franţa şi Ungaria au înregistrat fiecare o creştere a suprafeţei ecologice de peste 100%. Doar Polonia a raportat o scădere, de 22,3%.

Suprafaţa ecologică (% din totalul suprafeţei agricole utilizate)

Cota din suprafaţa ecologică totală (certificată şi în curs de conversie)

UE-27, anul 2020 (% din totalul UE-27)

un articol de

LIVIU GORDEA