Studiile şi cercetările de specialitate evidențiază importanța vârstei la prima fătare (AFC- Age at First Calving) pentru ”supraviețuirea” – longevitatea productivă a vacilor, pentru un randament şi o rentabilitate sporită.

CARE ESTE VÂRSTA OPTIMĂ PENTRU PRIMA FĂTARE?

În cadrul unui webinar găzduit de revista Hoard’s Dairyman (SUA), dr. Michael Overton apreciază că greutatea de 385 kg şi o înălţime de 130 cm la greabăn sunt principalele elemente care trebuie luate în considerare pentru introducerea la reproducţie a viţelelor din rasa Holstein.

În ceea ce priveşte ritmul de creştere în greutate, Overton sugerează că ”sporul de creştere zilnic actual/curent” care este un indicator cu o predictibilitate mai mare al creșterii viitoare decât ”sporul mediu zilnic” realizat începând de la naşterea animalului.

De asemenea, pentru o eficiență optimă este recomandată sacrificarea (scoaterea de la reproducţie) viţelelor care nu devin gestante după 3 până la 4 însămânţări artificiale consecutive, respectiv 6 cicluri de reproducere (cca. 4 luni), precum şi a viţelelor care rămân gestante prin montă naturală în aceeaşi perioadă.

DEZAVANTAJELE INTRODUCERII MAI DEVREME LA REPRODUCȚIE

Deseori viţelele sunt introduse mai devreme la reproducţie, pentru a profita cât mai rapid de câteva luni de lactaţie ”în plus”. Dar, potrivit cercetărilor, producția de lapte în cea de-a doua lactație este mai mare pentru vacile care au avut prima fătare mai târziu (după vârsta de 23,7 luni). De asemenea, numărul de lactaţii realizate este mai mare pentru vacile care au fătat după vârsta de 23 de luni.

Mike Steele, consultant și director al Inspire Cattle Solutions Vet., recomandă ca vârsta la prima fătare să fie între 22 și 25 de luni pentru rasa Holstein. O vârstă mai mică sau mai mare la prima fătare poate duce la o primă lactație mai scurtă, o viaţă productivă mai redusă, o fertilitate mai scăzută și chiar șanse mai mici de a supraviețui după prima lactaţie.

Peste 125 de articole și studii care rezumă peste 2,4 milioane de înregistrări individuale arată că vacile Holstein care fată în intervalul de vârsta de 22 până la 25 de luni produc cu 2,1 până la 2,4 kg de lapte pe zi mai mult decât vacile care au fătat la o vârstă mai mică de 21 de luni.

Vacile care au fătat pentru prima dată la vârsta de 20-26 de luni au mai multe șanse să supraviețuiască pentru a făta şi a doua oară, arată aceleaşi studii.

EFECTELE SE VĂD MAI TÂRZIU

Chiar dacă introducerea la reproducţie la o vârstă mai fragedă ar putea fi fezabilă, există avantaje și dezavantaje care vor fi observate abia mai târziu în viaţa productivă a vacii de lapte, respectiv impactul asupra producției de lapte şi asupra longevităţii productive.

Folosind peste 1,1 milioane de înregistrări de lactație realizate prin programul DRMS (Dairy Records Management Systems) de la vaci care au stat în fermă cel puțin 5 ani şi au avut cel puţin 3 lactaţii complete, s-a demonstrat că venitul maxim a fost atins de la junincile care au fătat la vârsta de 20-22 de luni.

 CARE ESTE IMPACTUL ASUPRA SĂNĂTĂȚII ANIMALELOR

În ceea ce priveşte impactul vârstei la prima fătare asupra sănătăţii animalelor, utilizând datele DRMS s-a arată că junincile Holstein care au fătat între 20 și 22 de luni au avut cele mai scăzute rate de sacrificare, în timp ce animalele care fătau înainte de vârsta de 20 de luni au prezentat o creștere bruscă a ratelor de sacrificare.

Incidența mai mare a distociei la animalele primipare care fată în afara ferestrei de vârstă de 691 până la 780 zile (23 până la 26 de luni) indică faptul că există unAFCoptim intermediar în ceea ce privește riscul de distocie. De asemenea s-a demonstrat că vârsta mai mică la prima fătare este asociată cu un interval mai scurt între fătările următoare.

Producția de lapte la prima lactație a fost mai mică în rândul junincilor mai tinere, dar persistența lactației a fost semnificativ crescută.

ÎN LOC DE CONCLUZIE…

Vârsta optimă la fătare va continua să fie un subiect de discuție. Cu toate acestea, datele DRMS arată că este utilă evaluarea producției de lapte și a veniturilor realizate raportat la vârsta la prima lactație.

Totuşi, chiar dacă datele arată că fătarea mai devreme poate avea ca rezultat mai puțin lapte produs în timpul primei lactații, până când vaca ajunge la a treia lactație (dacă ajunge…) nivelurile de producție sunt aproape aceleași.

Vârsta la prima fătare (22-25 de luni) este un indicator cheie de performanță pentru fermele de vaci de lapte.

CÂT COSTĂ ÎN SUA CREȘTEREA UNEI VIȚELE?

Creşterea unei viţele, de la naştere până la fătare şi intrarea în producţie, este costisitoare. În SUA, costul creşterii unei juninci Holstein este evaluat la 1.850 până la 2.300 USD. Acesta include şi preţul vițelului (femelă) nou născut, cca 150 USD. Cei care cresc tineretul pe păşune pot avea un cost cu hrana mai mic, dar sporul de creştere este mai lent. De asemenea, de multe ori, problemele de sănătate şi chiar mortalitatea în primele săptămâni de viaţă cresc costul la nivelul efectivului total.

un articol de

GHEORGHE GHIȘE