Potrivit cercetării efectuate de Institutul Naţional de Statistică (INS), până la 1 iunie 2017 (dată cuprinsă în studiu) efectivele de bovine au scăzut cu 3,3% din total, respectiv cu 2,5% la matcă (vaci pentru lapte, bivoliţe şi juninci pentru reproducţie), comparativ cu perioada similară din 2016.
Datele INS relevă faptul că în 2016 numărul total de bovine era de 2.081.233 capete, iar în anul 2017 de 2.012.284 capete. Efectivul matcă în 2016 era de 1.319.294 capete, iar în 2017 aveam 1.286.027 capete. În cifre concrete, rezultă că numărul bovinelor este în scădere cu 68.949 de capete, iar al exemplarelor matcă cu 33.267.
Pornind la cifrele oficiale prezentate, am urmărit ca, din discuţiile cu crescătorii de animale, mari şi mici, să vedem cauzele pentru care s-a ajuns în situaţia de faţă.
VÂLCEA
Îmbătrânirea populaţiei, cea mai mare problemă
Mihai Zamfirescu din satul Cheia, judeţul Vâlcea, susţine că, încet, dar sigur, zona Olăneşti-Cheia va rămâne fără vaci de lapte. “Dacă în 1989 aveam înscrise în asociaţie 1.100 de animale, iată că în prezent am ajuns ca de abia să mai putem număra 330 de capete. Începând de la Revoluţie încoace, cu fiecare an care trecea, noi aveam tot mai puţine vaci, însă cea mai mare pierdere a avut loc în ultimii cinci ani. De asemenea, prin anii 2008-2009 s-a risipit mare parte din efective, din cauza preţurilor mici de valorificare a cărnii şi lactatelor. Astăzi, cei 50 de membri ai asociaţiei noastre deţin fiecare între 2 şi 4 animale”, relatează Mihai Zamfirescu, medic veterinar şi preşedinte al Asociaţiei de creştere a animalelor din Cheia-Olăneşti.
Fiind persoana care cunoaşte îndeaproape toţi sătenii, prin specificul profesiei sale, interlocutorul nostru estimează, cu părere de rău, că situaţia se va înrăutăţi şi mai tare. “Nu cred că viitorul ne poate oferi ceva mai bun din acest punct de vedere. De ce afirm asta? Pentru că în ultimul an, de exemplu, nu am mai avut în sat nici o familie tânără care să cumpere o vacă. Ba mai mult de atât, nu am mai văzut nici o familie mai în vârstă să-şi cumpere o vacă. Oamenii îşi predau animalele către abator, însă nimeni nu-şi mai cumpără la loc o vacă de lapte! Aşadar, în sat vedem doar ieşiri de animale, fără să putem consemna nici o intrare de bovine”, afirmă cu tristeţe medicul veterinar.
În opinia sa, cauza principală a scăderii numărului de animale este, de departe, îmbătrânirea populaţiei. “{tiţi ce e culmea? Faptul că zona în care locuim noi, o zonă submontană la cota 500, se pretează creşterii animalelor, alături de pomicultură şi turism. Din nefericire, nu avem plantaţii de pomi deloc, turism există, iar cu vacile vedeţi cum stăm. Dar cine să se îngrijească de animale? Îmbătrânirea populaţiei se simte tare de tot. Copiii au plecat la oraş ori lucrează în turism, iar cei rămaşi în sat, dintre care unii ajunşi la vârste considerabile, nu se mai pot ocupa cu creşterea animalelor. Păcat, pentru că aici avem terenuri libere şi păşuni, însă iarba rămâne necosită…”, mărturiseşte Mihai Zamfirescu.
După cum aflăm de la preşedintele asociaţiei locale, din cele 330 de capete, cât numără actualmente organizaţia, 120 de exemplare sunt vaci de lapte (rasele Brună Românească şi Holstein), diferenţa fiind alcătuită din viţei şi tăuraşi.
SUCEAVA
Preţul mic al laptelui a fost decisiv
Petru Diaconiţa, preşedintele Asociaţiei crescătorilor de animale din Baia, judeţul Suceava, a ajuns ca, în gospodăria proprie, de la zece vaci de lapte, cât deţinea în urmă cu 4 ani, în prezent să mai aibă doar trei capete. “Este simplu: eu am renunţat din cauza preţului de achiziţie a laptelui, care, fiind prea mic, nu îmi mai acoperea costurile de producţie. Mi-am redus efectivul şi mi-am schimbat modelul. Acum, livrez doar în sat, la 2,5 lei litrul de lapte. Din cauză că, asemenea mie, mulţi săteni au renunţat la vaci, aceştia cumpără acum lapte de la mine”, mărturiseşte Petru Diaconiţa.
În asociaţia locală a crescătorilor, trendul este, ca şi în alte localităţi din ţară, unul descrescător din punct de vedere al evoluţiei numărului de animale. “La recensământul din 2010, asociaţia noastră a avut 1.300 de vaci, ca în 2017 să mai fie înregistrate aproximativ 300 de animale. Ca să poţi fi rentabil cu o exploataţie de vaci, trebuie să deţii cel puţin o sută de capete, să ai fermă cu pământ, cu tot ce îţi trebuie. Pe persoană fizică, cu câteva capete, nu mai poţi vorbi nici de supravieţuire”, susţine Petru Diaconiţa.
Rentabilitatea micilor crescători mai este afectată de un factor vital pentru sectorul animalelor: lipsa păşunilor comunale. Din păcate, nici localitatea Baia nu stă mai bine la acest capitol. “Primăria spune că nu are de unde să mai asigure altă păşune pentru crescătorii din sat, deoarece păşunea comunală a fost acordată altora prin contract, care nu mai poate fi desfăcut. Aşa că nouă nu ne rămâne decât să închiriem de la privaţi, la preţul de 100 euro hectarul. Decât să facem asta, mai bine îţi iei pământ în câmp şi te descurci cum poţi pe cont propriu, că ieşi mai rentabil”, conchide Petru Diaconiţa.
BACĂU
Trei asociaţii, nici o păşune
Rodica Apostolescu, preşedintele Asociaţiei de creştere a animalelor din Zemeş, judeţul Bacău, spune că şi aici efectivele de bovine sunt în scădere. “Acum în asociaţie avem înscrise 60 de bovine crescute de 25 de membri. În 2015 număram 48 de membri, iar numărul animalelor era mai mare decât astăzi. În ultimii ani, efectivul bovinelor este mereu în scădere, chiar dacă nu una foarte mare”, arată Rodica Apostolescu, de profesie asistent veterinar.
Interlocutorul nostru spune că în comuna Zemeş există în prezent trei asociaţii de creştere a animalelor, care împreună deţin un total de circa 400 de bovine. “Si pe comună situaţia este aceeaşi, adică ne confruntăm cu o scădere a efectivelor. Dacă nu se vor revizui normele de acordare a subvenţiilor, astfel încât să se dea şi la cei care au mai puţin de zece capete, efectivele vor scădea şi mai mult în anii următori”, opinează Rodica Apostolescu.
Conform acesteia, lipsa păşunii reprezintă o altă cauză care descurajează sătenii să-şi sporească numărul de vaci: ,,Noi avem păşune, numai că aceasta este disputată între crescătorii de oi şi crescătorii de bovine. Fiecare parte o vrea doar pentru ea, nedorind să o împartă cu ceilalţi. {i cum suprafaţa este limitată, toţi sunt nemulţumiţi. Cred că avem nevoie şi aici de reglementări mai clare, ca să putem trăi în pace împreună”.
2016 şi 2017 – ani de bunăstare. Pentru unii…
Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), explică evoluţia efectivelor de bovine la nivelul asociaţiei pe care o conduce: “Începând cu luna septembrie 2016, piaţa laptelui şi implementarea noii PAC au contribuit la stabilizarea declinului şi chiar la creşterea efectivelor de bovine, în special matcă şi tineret la îngrăşat. Acest lucru s-a concretizat prin faptul că fermierii care deţineau 5-7 capete au crescut efectivele la peste 10 capete pentru a beneficia de sprijinul cuplat zootehnic. În 2017, comparativ cu 2016, numărul de bovine s-a dublat de la 110.000, la 222.000 capete”. FCBR reprezintă asociaţii de creştere a bovinelor din 38 de judeţe.
Potrivit lui Ionuţ Lupu, director la Asociaţia Holstein RO, care promovează rasa Holstein în România, pentru majoritatea fermelor mari de animale, 2016 şi 2017 au fost ani de succes, cele mai multe exploataţii crescându-şi numărul de bovine. “Dovadă în acest sens stau cifrele, care arată că, în 2016, Asociaţia Holstein RO a avut înregistrate 21.800 de exemplare, iar în 2017, 23.884 capete. Aproximativ 15% din efectiv reprezintă matca. În prezent avem 62 de membri”, susţine Ionuţ Lupu.
FERMELE MARI PROSPERĂ, MICII CRESCĂTORI DISPAR
Ceea ce am fi putut anticipa, iată, s-a confirmat! Creşterea economică a fost bună pentru exploataţiile mai mari şi proastă pentru crescătorii cu câteva capete. Scade atât numărul crescătorilor mici, cât şi numărul de vaci. În vreme ce fermierii mari prosperă, crescătorii mai mici ajung să fie realmente pe cale de dispariţie, ceea ce nu este bine deloc pentru România prezentă, dar mai cu seamă pentru România de mâine.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/206 (ediţia 1-31 ianuarie 2018)
