„Am început combaterea buruienilor la grâu, orz şi rapiţă, cât şi la suprafeţele de floarea-soarelui deja însămânţate, luând în calcul că au fost precipitaţii în primăvara asta şi rezerva de buruieni va fi pe măsură”, ne-a declarat Gheorghe Albu. Cunoscutul fermier din Viişoara, jud. Constanţa, are semănate 2.600 ha cu grâu, orz şi rapiţă, iar acum, în primăvară, a însămânţat alte 5.800 ha cu mazăre, floarea-soarelui, porumb şi lucernă.
„Nu s-a refăcut în totalitate rezerva de apă din sol. Specifice Dobrogei sunt temperaturile ridicate şi cu alternanţe de vânt mediu spre puternic, la care se adaugă şi efectul brizei mării, iar din cauză că nu avem suficientă suprafaţă împădurită, vântul grăbeşte evaporarea apei din sol”, spune Gheorghe Albu. Din pricina temperaturilor aproape de 0 grade C seara, fermierul a întrerupt tratamentele, pentru că exista riscul fitotoxicităţii.

foto: canva.com

SEMINŢE NETRATATE, CULTURI ATACATE

„Pe lângă secetă, cea mai mare problemă rămâne atacul dăunătorilor, rezerva de Tanymecus şi a viermilor sârmă este extraordinar de mare, deoarece s-au scos din tehnologie substanţe care preveneau şi combăteau atacurile. Sunt suprafeţe însemnate de grâu şi de orz cu atac de vierme sârmă”, constată fermierul.
„În trecut se tratau câmpuri şi seminţe cu substanţe din grupa 0 (precum Furadan), mult mai agresive, şi nu am mai văzut niciun apicultor răzvrătit. În Dobrogea erau nenumărate roiuri de albine. Acum se folosesc substanţe din grupa 4, care nu au remanenţă. Profesorul Valeriu Tabără a făcut determinări ştiinţifice care prin care s-a demonstrat că folosirea acestor substanţe pentru tratamentul seminţelor nu are nici o influenţă asupra albinelor”, susţine Gheorghe Albu.
Fermierul din Viişoara consideră că mortalitatea la albine are alte cauze. Deci nu trebuie îngropată agricultura: „Noi cu cât nu vom folosi substanţele de tratament sămânţă, cu atât rezerva de dăunători va creşte şi în anii următori. Degeaba plouă, degeaba refacem sistemele de irigaţii, dăunătorii sunt tot mai periculoşi, o bombă cu ceas!”

GÂNDACUL PĂMÂNTIU A SCOS CAPUL DIN SOL!

Un semnal de alarmă asemănător îl trage şi Aedin Celzin, fermier din Osmancea (Constanţa). “Opatrum Sabulosum (gândacul pământiu) este un dăunător ignorat până acum, care, în lipsa neonicotinoidelor, poate să facă ravagii în cultura de floarea-soarelui. În trecut, chiar dacă acest dăunător era prezent în câmp, de cele mai multe ori observat de către fermieri, pagubele erau nesemnificative. Situaţia s-a schimbat în ultimii doi ani din cauză că nu mai există alternative la tratamentul seminţelor”, explică agricultorul.
Fermierul a avut ceva probleme şi în toamnă cu acest dăunător. “Mi-a atacat orzul şi am fost nevoit să reînsămânţez circa 200 ha cu orzoaică de primăvară. Am făcut tratamente la păioasele de toamnă şi la rapiţă, urmând să monitorizez câmpurile cultivate; atunci când atacurile vor depăşi pragul economic de dăunare, voi interveni”, explică Aedin Celzin.

ASOLAMENTUL E O SOLUŢIE

“Deocamdată, nu sunt probleme, ţinem sub control agenţii de dăunare şi pe cei patogeni. Am ajuns la paritate, jumătate din suprafaţă o am semănată cu cereale păioase şi cealaltă cu prăşitoare cât mai variate pentru a nu avea aceiaşi dăunători. Fermierii care nu au prins la timp gândacul pământiu, au întors o parte din culturi”, precizează Telu Voicu, cunoscut producător agricol dobrogean.

VREMEA A SCHIMBAT PLANUL CAMPANIEI DE PRIMĂVARĂ

Dacă în judeţul Constanţa, nivelul precipitaţiilor (din octombrie şi până la jumătatea lunii aprilie) a fost de circa 420 mm, la Amzacea s-a ridicat la 375 mm. „Pe fondul umidităţii ridicate şi a şocurilor termice (12-15 grade C ziua şi -6 grade C noaptea), nu s-au putut erbicida corect semănăturile de toamnă, în multe cazuri pierzându-se fenofaza de aplicare. Specialiştii recomandă folosirea produselor uzuale la peste 10 grade C în atmosferă. Însă, în piaţă, sunt şi substanţe chimice cu acţiune eficientă la temperaturi mai joase, dar sunt mai scumpe cu până la 100 lei/ha”, declară fermierul Dumitru Manole.
Dobrogeanul recunoaşte că „există o întârziere la întreţinerea cerealelor păioase, dar şi la însămânţările de primăvară. De asemenea, seceta agresivă din toamnă nu a permis aplicarea îngrăşămintelor chimice complexe, de aceea trebuie realizată fertilizarea foliară şi aplicarea substanţelor azotoase şi fosforice”.
Într-o notă optimistă, Mimi Manole constată că „la cerealele păioase, chiar dacă nu am peste tot o densitate de 750 plante/mp (fraţii de primăvară realizând circa 20-22 boabe pe spic), totuşi, mă aştept la 5.000-6.000 kg/ha, iar în zonele în care a plouat în toamnă, între 7.000 şi 8.000 kg/ha”.

SECETA ŞI DEŞERTIFICAREA

În Dobrogea, provocările sezonului agricol sunt deosebite, în contextul în care trebuie recuperate pagubele anului trecut. Pe lângă ţinerea în frâu a dăunătorilor, fermierii trebuie să aplice şi măsuri menite să combată seceta şi deşertificarea, prin mai puţine treceri cu utilajele agricole pe câmp şi folosind noi tehnologii, precum şi seminţe din soiuri şi hibrizi rezistenţi la arşiţă şi la secetă.

un articol de
Marian MUŞAT