Pe stabilimentul fostului IAS Gherla, chiar în locul în care a activat la un moment dat şi regretatul Mircea Ciurea, tânărul clujean a pus bazele unei ferme de elită despre care am putea spune că este unicat în România. Împreună cu soţia sa, Adriana, acesta deţine în prezent un efectiv de 500 de capete de bovine Angus, cu tineret cu tot, şi lucrează 150 de hectare de teren arabil, pentru asigurarea furajelor. Pe lângă asta, exploatează şi 250 de hectare cu păşune. Căci, din primăvară şi până când vin zăpezile, animalele sunt ţinute pe pajiște.
Deşi Angusul nu este atât de selectiv la mâncare, e greşit să te aştepţi ca vaca să fie performantă consumând numai paie. E nevoie de mai mult decât atât. Asta înseamnă o nutriţie echilibrată, un protocol de tratamente adaptat la condiţiile din fermă. Şi peste toate vine genetica. Fără genetică nu poţi face mare brânză
BOGDAN VEREŞ
Crescător de Angus de elită
Fermier cu normă întreagă
În Anglia, activase în domeniul construcţiilor. O bună perioadă, afacerile au mers în paralel şi abia în urmă cu trei ani a revenit definitiv în ţară. Acum e fermier cu normă întreagă, aşa cum îi place să spună. De la bun început, Bogdan s-a axat pe creşterea taurinelor pentru reproducţie.
A ales Angus pentru experienţa gustului
Trăind atâţia ani în Marea Britanie, a avut ocazia să consume deseori fripturi din carne de vită Angus, pe care le consideră şi acum de calitate superioară. A pornit cu un nucleu de zece juninci gestante, achiziţionate prin intermediul Karpaten Meat, care la vremea respectivă avea singura fermă de carantină din România. Ulterior a mai cumpărat 60 de juninci gestante direct din Regatul Unit. „Am investit foarte mult în genetică şi astăzi se văd rezultatele. Producem material genetic pentru crescătorii români în proporţie de aproape 90% şi restul abatorizăm. În ultimii patru ani am vândut 120 de tauri de reproducţie. Sacrificăm doar acele exemplare pe care noi le considerăm a nu fi conforme cu anumite standarde”, ne-a explicat tânărul fermier.
Taurul campion al Europei
În modelul de business pe care l-a gândit, s-a inspirat foarte mult din ceea ce a văzut în străinătate, în special la fermele din Marea Britanie. A participat la tot felul de licitaţii şi expoziţii de bovine. „Noi în permanenţă ne propunem să îmbunătăţim caracteristicile produşilor noştri, pentru ca apoi să oferim material genetic de calitate şi altor crescători de Angus din ţară. Avem în fermă campionul Europei din 2018. Numele său este Edwin şi este în vârstă de 5 ani. Decernarea acestui premiu a avut loc în Canada. A fost o experienţă extraordinară pentru noi. Am stat la aceeaşi masă cu crescători americani care aveau tauri ce valorau un milion şi jumătate de dolari!”, exclamă Bogdan. Edwin este foarte căutat în prezent. Produşii săi sunt de calitate superioară. Nu a dorit să-l vândă, deşi i s-a oferit o sumă frumoasă pentru el.
Compromis genetic
De regulă, lucrează cu trei linii genetice importante, din Marea Britanie, Australia şi Canada. Dar are şi tauri cu genetică americană. „Spre exemplu, taurul cu titlul internaţional are o ascendenţă canadiană. El are picioare mai robuste şi o talie mai joasă, capul e legat mai scurt de trunchi. Pe de altă parte, taurul nostru pe linie de UK provine din cea mai performantă fermă de reproducţie de Angus din Marea Britanie. Are o talie înaltă, este masiv, pentru că iarba se găseşte în abundenţă acolo şi e ieftină. Însă la noi nu este tocmai pretabil. În schimb, taurul cu ascendenţă australiană, Prince, este un compromis între cele două, cu o talie medie, dar care reprezintă soluţia cea mai bună. Avem deja peste 320 de produşi de la el. Noi facem însă încrucişări repetate pentru a ameliora toate caracteristicile, astfel încât să obţinem în final produşi care se pretează a fi crescuţi în condiţiile specifice de la noi. Tot timpul facem infuzii genetice pentru a obţine cele mai bune performanţe”, a precizat crescătorul.
Eficienţa economică, obiectiv asumat!
Bogdan Vereş şi-a propus să producă animale echilibrate din punct de vedere fenotipic. Asta înseamnă că structura trebuie să fie cât mai apropiată de standardul rasei. De asemenea, să fie eficiente economic. „Noi nu producem animale care să arate bine în expoziţii, ele trebuie să producă la rândul lor pentru alţi fermieri. De aceea, monitorizăm din prima zi de viaţă toate costurile. Spre exemplu, în prezent îl folosim pe Prince (cumpărat la o licitaţie din Germania) ca să ameliorăm animalele noastre pentru a se adapta mai uşor la un păşunat mai uscat, aşa cum avem noi în zonă, şi să nu sufere atât de mult în perioadele secetoase. Prince ne oferă produşi constanţi cu o calitate foarte bună în carcasă. Noi monitorizăm inclusiv animalele care ajung să fie abatorizate. Până la urmă, preţul se leagă de calitatea pe care poţi să o oferi în mod constant”, recunoaşte clujeanul.
Taurul dă valoare fermei
Fermierii români în general sunt slab receptivi la calitate, a constatat Bogdan, care este de profesie tehnician veterinar. „Pe ei îi interesează în mod deosebit cât este subvenţia şi kilogramul de carne. Nu prea investesc în genetică. Din această cauză nici nu putem emite pretenţii pe pieţele externe. Noi în schimb am impus nişte standarde. Nu vindem oricui, doar acelora care îşi doresc să facă performanţă. Taurul este mai important într-o turmă pentru că el se adresează unui efectiv de 40 de vaci mame. Dacă ai o femelă de calitate, de la ea vei obţine un produs de calitate pe an. În schimb, de la un taur de top poţi obţine 40 de produşi de calitate la o singură montă. Avem tauri cu experienţă care fac faţă şi la 50 de vaci”, a explicat Bogdan.
Sporul mediu zilnic
În cei zece ani de când se ocupă de creşterea taurinelor din rasa Angus, a reuşit să se calibreze pe o structură a vacii de talie medie, care produce şi este performantă economic. „Am eliminat treptat toate exemplarele mari, care de obicei consumă mai mult. Astăzi, în condiţii normale, fără o suprafurajare, sporul mediu zilnic pe cap de tăuraş este între 1,1 şi 1,3 kg. Am atins şi vârfuri de 1,6 kg. Iar la femele ne apropiem de 1 kg, în medie. Conversia hranei în sporul zilnic este extrem de importantă pentru noi. Produşii obţinuţi din genetică canadiană sunt primii pe care îi putem abatoriza, pentru că ei se dezvoltă mult mai repede comparativ cu cei care au ascendenţă britanică. Avem o diferenţă de o lună şi jumătate între cele două linii. Asta înseamnă că un tăuraş din Marea Britanie mănâncă o lună și jumătate în plus pentru a atinge aceeaşi greutate în carcasă înainte de sacrificare faţă de un tăuraş canadian. Vorbim, aşadar, de alte costuri. Aceste calcule economice îţi pot eficientiza afacerea până la urmă”, a observat tânărul din Gherla.
Calculul rentabilităţii
Calitatea păşunii poate influenţa, de asemenea, sporul mediu zilnic din carcasă. Cele mai bune rezultate în toamna trecută au fost obţinute pe o păşune însămânţată de lângă fermă, unde masculii au ajuns la o medie de 350 kg la opt luni. În schimb, pe păşunea mare, care e mai aridă, s-a obţinut o medie de numai 270 kg. „La alţi fermieri din zonă, care nu au infuzat genetică de calitate, media a fost de 170 kg. De la 350 kg la 170 kg este minusul fermierului. Noi încercăm să supraînsămânţăm cât de mult păşunile cu plante care sunt specializate pentru vaca de carne, cum ar fi Lolium, graminee, trifoi, etc”, ne-a mărturisit tânărul. Pe timpul iernii, însă, vacile sale primesc un amestec de siloz de porumb, semifân, fân de lucernă şi paie. Furajul este făcut cu remorca tehnologică, iar raţiile sunt elaborate de un nutriţionist. La o vacă adultă consumul mediu pe zi este în jur de 20-25 kg de furaje.
Rasa Blue Heeler australian, câine de întors turma de Angus
Oportunităţi de valorificare pe lanţul scurt
În prezent, Bogdan şi Adriana deţin în jur de 180 de vaci mame şi şapte tauri de reproducţie. Pentru monitorizarea animalelor, cei doi folosesc un program de management intern cumpărat din Marea Britanie. Cu ajutorul lui sunt urmăriţi anumiţi parametri de performanţă pe baza cărora în final se face selecţia animalelor.
Pe lângă colaborarea cu cei de la Karpaten Meat, Angus House Farm mai are un proiect în dezvoltare pe lanţul scurt cu Carmangeria Moldovan, urmând ca o parte din animalele din fermă să fie valorificată pe această filieră.
Aşadar, având o abordare modernă şi atenţie la detalii, Bogdan Vereş este un exemplu pentru tinerii care doresc să înceapă o afacere în agricultură. În timp ce mulţi încă se îndoiesc de potenţialul acestui domeniu, el a dovedit că, având o viziune clară şi cu o muncă susţinută, se pot obţine rezultate remarcabile.
TRANSFER DE EMBRIONI
”Am început de curând să lucrăm şi cu montă artificială şi cu sincronizări, iar pasul următor ar fi să ajungem să facem transfer de embrioni. Este practic vârful de performanţă care se practică în ţările cu tradiţie în creşterea bovinelor pentru carne. Noi lucrăm deja cu material seminal sexat, dar un transfer de embrioni implică alte costuri şi trebuie să ai un răspuns foarte pozitiv din partea pieţei. Pe de altă parte, purtăm discuţii cu cei din asociaţie pentru a începe şi noi să facem testare genomică, susţine fermierul clujean.
un reportaj de
LIVIU GORDEA
