Boala PETELOR de BRONZ. Periculoasă pentru SUTE DE SPECII de PLANTE! - Revista Ferma
3 minute de citit

Boala PETELOR de BRONZ. Periculoasă pentru SUTE DE SPECII de PLANTE!

Insectele infectate îşi pot menţine capacitatea de infecţie toată viata.
De asemenea, transmiterea virusului se poate face de la buruieni la plante şi invers.

boala-petelor-de-bronz-1_b

Simptome ale bolii
Primele simptome apar prin colorarea în galben-verzui a vârfurilor de creştere, urmate de apariţia unor pete circulare, cu marginea difuză, brună sau de culoarea bronzului.

Astfel, pe tulpini şi peţioli apar pete de culoarea bronzului care, odată cu necrozarea ţesuturilor, devin brune. Infecţiile timpurii duc la piticirea plantelor şi la o fructificare redusă.
De asemenea, pe fructele verzi îşi fac apariţia pete mici de culoare brună, iar pe fructele coapte, desene inelare roşii şi galbene ce se adâncesc.

După infecţie, creşterea este afectată, în cultură recunoscându-se uşor plantele virusate prin diferenţa de înălţime şi stare de vegetaţie. Se cunosc cazuri în care creşterea nu este stopată la nivelul întregii plante şi se poate observa o uşoară curbură apicală de la nivelul căreia planta, aparent, îşi continuă creşterea. Cu toate acestea, plantele sunt, în continuare, clorotice.

boala-petelor-de-bronz-2_b

Când infecţia se produce înainte de apariţia primului etaj, planta respectivă nu va mai produce fructe. Dacă infecţia apare după formarea fructelor, acestea se pot deforma, rămân, de obicei, mici, pot apărea pete de bronz, crăpăturile devin necrotice şi uscate, iar uneori prezintă cercuri concentrice. Fructele afectate se pot coace, însă, cu pete; culoarea nu va fi intensă şi în interior se vor observa zone maronite.

La castraveţi, virusul se manifestă prin îngălbenirea întregii plante de jos în sus, iar frunzele clorotice infectate se recunosc prin faptul că sunt foarte casante la strângere. Dacă plantele ar suferi de o boală vasculară sau de o cloroză obişnuită, frunzele galbene ar fi moi la strângere şi nu casante ca în cazul plantelor virusate.

Metode de prevenire
Deoarece nu există tratament pentru această boală, se recomandă utilizarea cu stricteţe a măsurilor profilactice preventive în cultură, precum:
1. eliminarea plantelor infectate la primele simptome şi arderea lor;
2. distrugerea plantelor gazdă (buruieni, atât din cultură, cât şi din vecinatea acesteia:
3. combaterea tripsului – vectorul principal de transmitere a TSWS prin:
• utilizarea capcanelor lipicioase albastre pentru monitorizarea apariţiei şi a densităţii populaţiei de tripşi;
• tratamente la acoperire, cu insecticide specifice pentru combaterea tripşilor, începând cu faza de răsad.
Aplicarea produselor cu acelaşi mod de acţiune, 2-3 tratamente în bloc, la 4-7 zile distanţă, în funcţie de temperatură. Nu se foloseşte acelaşi mod de acţiune pentru două generaţii succesive (aproximativ 20-30 de zile pe generaţie);
• se recomandă efectuarea tratamentelor când tripsul este mai activ-dimineaţa devreme (temperatura 18-20 grade C).
4. folosirea hibrizilor cu toleranţă la această boală.

Metode de combatere chimică
Pentru combaterea vectorilor (tripşilor), echipa Marcoser recomandă efectuarea tratamentelor cu produse de pe piaţa fitosanitară, precum: Match, Laser, Mospilan 20 SG, Mospilan 20 SP, Nuprid 200 SC.
Sursa şi foto: Marcoser

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →